Accidentul ischemic tranzitoriu este în patologia neurovasculară ceea ce este angina pectorală instabilă în cardiologie – angina instabilă precede şi este un semnal de alarmă al infarctului de miocard. În acelaşi mod, AIT-ul precede unui accident vascular cerebral, riscul de apariţie al AVC-ului fiind între 15-30% în primele 24-48 de ore post AIT. Simptomele de AIT pot fi compatibile cu un AIT probabil (cecitate mono/binoculară, tulburări de limbaj, tulburări motorii şi/sau senzitive unilaterale/bilaterale, dar în basculă, cu participarea feţei şi/sau a membrelor) sau cu un AIT posibil (vertij, diplopie, dizartrie, tulburări de deglutiţie, pierderea echilibrului, simptome senzitive izolate care ating doar o parte a unui membru sau a unei părţi din faţă, „drop-attack“).

Pe de altă parte, următoarele simptome nu vor evoca niciodată sau doar excepţional diagnosticul de AIT: alterarea izolată a conştienţei, confuzia mentală izolată, surditate izolată, acufene izolate, amnezie izolată, slăbiciune generalizată, lipotimia, scotomul luminos, incontinenţa sfincteriană urinară şi/sau anală, agravarea simptomelor, în special senzitive, cu participarea mai multor părţi ale corpului, tulburare acută de comportament. De precizat că în aproximativ 60% din cazuri pacienţii cu suspiciune de AIT nu vor mai avea acest diagnosticul la sfârşitul bilanţului. Pe de altă parte identificarea şi diagnosticul corect al AIT-ului evită peste 80% din AVC-urile ulterioare.

Diagnosticul paraclinic în urgenţă cuprinde analizele de rutină, evaluarea neuro-imagistică a creierului şi a arterelor intra şi extracraniene, ECGul, monitoringul şi ecografia cardiacă. Evaluarea imagistică cerebrală în urgenţă se face ideal prin RMN cerebral. Prezenţa leziunilor vasculare acute pe RMN-ul realizat în urgenţă va transforma suspiciunea de AIT în diagnostic de certitudine, dar de AVC, deoarece, deşi simptomele au fost rapid regresive, prezenţa leziunilor pe RMN schimbă nu doar diagnosticul, ci şi prognosticul evolutiv al pacientului. Scorul clinic ABCD2 (care include „Age“- vârsta, „Blood pressure“- Tensiunea arterială, „Clinical feature“- tabloul clinic, „Duration“- durata şi „Diabetes“- existenţa sau nu a diabetului) este un scor predictiv al unui eventual AVC post-AIT, dar este doar orientativ şi nu cuprinde alţi factori înalt predictivi de AVC, cum ar fi patologia carotidiană, AIT-ul recidivant sau existenţa leziunilor pe RMN-ul cerebral.

Pacienţii cu AIT se spitalizează în cazul în care scorul ABCD >â3, în cazul leziunilor prezente pe RMN (DWI şi/sau T2*) sau dacă bilanţul nu poate fi realizat în ambulatoriu. Indiferent dacă pacientul este spitalizat sau nu, se instaurează tratamentul de prevenţie secundară neurovasculară cu agenţi antitrombotici (fie antiagreganţi plachetari, fie anticoagulanţi). În paralel se tratează agresiv toţi factorii de risc cunoscuţi sau evidenţiaţi cu ocazia bilanţului etiologic al AIT-ului.

Suspiciunea de accident ischemic tranzitoriu rămâne o mare problemă diagnostică pentru medici, inclusiv pentru neurologi, atât din cauza paletei extrem de mare de diagnostice diferenţiale, cât şi a degresivităţii simptomelor. Idealul neurovascular este ca pacientul să fie văzut, examinat, investigat şi tratat în primele 24 de ore ale AIT-ului cu instaurarea celui mai adaptat tratament de prevenţie secundară. www.arcadiamedical.ro