Al Rihla

Din 1970, de la Mondialul din Mexic, Adidas produce neîntrerupt mingi pentru campionatele mondiale de fotbal, prima dintre acestea fiind un icosaedru trunchiat, format din 12 pentagoane negre şi 20 de hexagoane albe (pentru a fi vizibile la televiziunea alb-negru) aspectul mingii intrând definitiv în cultura umanităţii, având o mare valoare simbolică. Mingea se numea Telstar, după primul satelit de telecomunicaţii operaţional din lume, dezvoltat de Bell Telephone Laboratories pentru American Telephone and Telegraph în 1962. Satelitul era sferic şi era acoperit cu celule solare care prefigurau jocul de alb şi negru de pe mingea devenită simbol planetar.

Dacă toate mingile produse de Adidas, la comanda FIFA (Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie), erau nişte obiecte pasive, iată că, din 2022, mingea devine un dispozitiv activ, care transmite informaţii în vederea monitorizării informatice a jocului de fotbal. Astfel, mingea conţine, în centrul acesteia, un senzor care transmite date către sistemul VAR (video assistant referee – arbitrul asistent video) cu o frecvenţă de 500 de semnale pe secundă. Datele transmise sunt comparate cu imaginile înregistrate de camere speciale de urmărire care filmează atât mingea, cât şi până la 29 de repere ale corpului fiecărui jucător, astfel încât să fie localizate în spaţiu toate extremităţile relevante ale jucătorilor pentru luarea deciziilor referitoare la poziţiile de offside.

Senzorul este amplasat în centrul mingii, prin intermediul a patru fire dispuse spaţial şi radial la 120° (precum braţele stabilopozilor pe care îi vedem noi atunci când mergem la mare). Astfel, Adidas a înregistrat brevetul european cu numărul EP3872793 (A1) – 2021-09-01, inventatorii fiind Coza Aurel şi Dibenedetto Christian. Coza Aurel este, evident, român, fizician, absolvent de Babeş-Bolyai, în prezent profesor la Arizona State University.

Senzorul din centrul mingii a fost realizat de firma germană KINEXON, care a utilizat principiul GPS (Global Positioning Sistem) la o scară mult redusă, devenind LPS (Local Positioning Sistem), mingea fiind astfel monitorizată prin intermediul unei reţele de antene amplasate pe marginea terenului de fotbal, în felul acesta determinându-se poziţia acesteia cu precizie de milimetru. De asemenea, senzorul permite înregistrarea oricărui şoc sau atingere la care este supusă mingea, prin intermediul unui sistem inerţial, care are la bază un cristal de cuarţ, care transmite semnale electrice la fiecare solicitare dinamică. Firma KINEXTON a mai produs un senzor de mişcare şi de acceleraţie, de dimensiunile 24x28x15 mm, cântărind imensa greutate de 15 grame, senzor care poate fi aplicat în interiorul oricărei mingi agreate de către FIFA, fără a se încălca regulile impuse de această asociaţie.

În fotbal sunt 17 reguli. A doua se referă la minge. Orice intervenţie asupra acestui obiect nu trebuie să-i schimbe proprietăţile, în primul rând cele legate de comportarea dinamică. Pe scurt, este vorba de ceea ce înseamnă şut cu efect. Adică atunci când mingea este lovită astfel încât să aibă o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii, când intră în acţiune efectul Magnus, pus în evidenţă în anul 1852 de către fizicianul german Heinrich Gustav Magnus, efect care se referă la un corp care se deplasează transversal având şi o mişcare de rotaţie în jurul axei proprii. Datorită forţelor de frecare cu aerul, sfera antrenează straturile de fluid din vecinătatea sa, în sensul mişcării sale de rotaţie. Atunci intră în acţiune legea lui Bernoulli, care, pe scurt, ne spune că atunci când viteza fluidului este mare, presiunea este redusă. Este legea în baza căreia zboară avioanele, sau maşinile de Formula 1 sunt lipite de sol, sau fenicienii descopereau acum câteva mii de ani că pot naviga împotriva vântului, fără să aibă habar de legile curgerii fluidelor.

Dacă ne imaginăm o minge care se deplasează spre înainte şi care se roteşte în sens antiorar, atunci, pe partea dreaptă a mingii, datorită frecărilor, viteza moleculelor de aer va fi mai mică, deci presiune mai mare, iar pe partea din stânga, viteza moleculelor de aer va fi mai mare, deci presiune mai mică, motiv pentru care mingea se va deplasa către stânga.

În concluzie, ce înseamnă, la urma-urmei, un gol înscris direct din corner, de pe partea stângă a direcţiei de atac? Înseamnă ca fotbalistul să lovească tangenţial, cu partea interioară a labei piciorului drept, o sferă umflată cu aer, de forma unui icosaedru trunchiat, cu o circumferinţă de 68-70 cm., cu o greutate de 410-450 de grame, umflată la o presiune de 60-110 kPa şi acoperită cu piele sau alt material asemănător, care, în deplasarea către poarta adversă, datorită mişcării de translaţie compusă cu mişcarea de rotaţie în jurul axei proprii, este supusă efectului Magnus, coroborat cu legea lui Bernoulli, care determină curbarea traiectoriei mingii către stânga, spre plasa porţii nefericitului portar care a lipsit de la anumite ore de fizică! Comentatorii de fotbal spun toate astea într-un singur cuvânt: Goooooolllll!!!!!!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi