Până în prezent, majoritatea studiilor s-au concentrat asupra impactului asupra sănătății pe care îl are traiul în orașele în care nivelurile de poluare sunt în mod constant ridicate, ignorând „vârfurile” frecvente de poluare care pot avea impact asupra zonelor urbane mai mici și în care se produc, de exemplu, incendii de peisaj, praf și alte evenimente intermitente de concentrație extremă a poluării aerului.

Studiul Universității Monash, care analizează mortalitatea și nivelurile de poluare cu PM2,5 în peste 13.000 de orașe și localități din întreaga lume în cele două decenii până în 2019, a fost publicat luna aceasta în jurnalul The Lancet Planetary Health.

PM2,5 (sau particulele fine) sunt particule în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri.

Studiul este important și pentru că este primul care analizează expunerea pe termen scurt la nivel global – mai degrabă decât impactul pe termen lung al expunerii persistente, cum ar fi în cazul persoanelor care locuiesc în orașe cu niveluri ridicate de poluare.

Cercetătorii au constatat că respirarea PM2,5 chiar și pentru câteva ore, și până la câteva zile, are ca rezultat peste un milion de decese premature care au loc în fiecare an la nivel mondial, în special în Asia și Africa, iar mai mult de o cincime (22,74%) dintre acestea au avut loc în zonele urbane, Asia de Est înregistrând peste 50% din decesele atribuibile poluării cu particule fine pe termen scurt la nivel global.

Potrivit specialiștilor, efectele pe termen scurt asupra sănătății cauzate de expunerea la poluarea atmosferică au fost bine documentate, ținând cont de „mega-incendiile din Australia din timpul așa-numitei ”veri negre” din 2019-2020, care au fost estimate a fi dus la 429 de decese premature cauzate de fum și la 3 230 de internări în spital, ca urmare a expunerii acute și persistente la niveluri extrem de ridicate de poluare atmosferică, cauzată de incendii de tufișuri.

„Acesta este primul studiu care a cartografiat impactul global al acestor evenimente scurte de expunere la poluarea atmosferică”, a declarat profesor Yuming Guo de la Universitatea Monash, care a condus studiul.

Acolo unde sănătatea este cel mai mult afectată de poluarea acută a aerului, studiul recomandă punerea în aplicare a unor intervenții specifice – cum ar fi sistemele de avertizare privind poluarea atmosferică și planurile de evacuare a comunității pentru a evita expunerea tranzitorie la concentrații ridicate de PM2,5 – care ar putea atenua daunele acute asupra sănătății.