Specialiştii atenţionează că nu orice persoană care are hipertensiune arterială trebuie să ia şi aspirină cardio. Aceasta se poate administra numai în anumite situaţii şi după un consult prealabil. Atenţie: asprina cardio diferă de aspirina obişnuită pe care o luăm pentru răceli sau dureri. Dacă luăm aspirină obişnuită pentru „a ne subţia sângele”, nu ne ajută. Dimpotrivă, riscăm să ajungem la spital cu ulcer sau o hemoragie digestivă superioară. Aflaţi mai multe din articolul următor:

Reporter: Unele persoane, influenţate de reclamele tv, iau  aspirină în ideea de a se păzi de un infarct miocardic. Asta chiar dacă au sau nu probleme cardiace. Este aspirina recomandată oricui pentru a ne „păzi inima”?

Prof. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi: Aspirina sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilaţilor, folosit în general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. Aspirina în doze mici  a fost introdusă în tratamentul bolilor cardiovasculare datorită proprietăţilor  antiagregante. Precizez că aspirina are un efect de “subţiere” a sângelui. Nu este însă un anticoagulant. Este un antiagregant  plachetar, adică împiedică trombocitele să se unească şi să formeze cheaguri de sânge. Prin acest mecanism reduce riscul cardiovascular. Practic, reuşeşte o scăderea  a riscului de evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele la care s-a constatat că există factori de risc ce pot duce la apariţia unui astfel de eveniment. Utilitatea aspirinei este clar dovedită  dar trebuie să o folosim cu mare atenţie, doar atunci când este recomandată şi în doze adecvate. Ultimele ghiduri de cardiologie din acest an au menţionat foarte clar că aspirina nu are valoare şi eficienţă  în prevenţia primară  la persoane care nu au boli cardiovasculare, nu au suferit evenimente cardiovasculare,  nu au diabet zaharat sau alte comorbidităţi care să impună administrarea aspirinei. Subliniez: în prevenţia primară s-a dovedit că aspirina nu are eficienţă nici în prevenirea evenimentelor cardiovasculare, nici în ameliorarea procesului aterosclerotic. Dacă suntem sănătoşi şi luăm aspirină  ca să ne “subţiem sângele”, nu ne ajută cu nimic. Mai mult, ne expunem unui risc de apariţie de sângerări digestive. Utilizarea nejustificată a aspirinei creşte şi mai mult riscul de sângerări digestive la persoanele  care se ştiu cu gastrită, ulcer, reflux gastro esofagian. În 2014, Food and Drug Administration (FDA) a condamnat însă prescrierea dozelor preventive de aspirină considerând că riscurile sunt mai mari decât beneficiile. Astfel, aspirina care funcţionează ca un antiinflamator, activează pe de altă parte enzime care irită stomacul şi mucoasa intestinelor ducând la ulcere şi sângerări gastrointestinale. Pentru persoanele care nu au suferit un atac de cord,  riscurile efectelor secundare sunt prea mari comparativ cu beneficiile pe care le-ar putea avea, astfel că este excesiv să le fie prescris tratament preventiv cu aspirină.

Când şi cui se recomandă administrarea de aspirină cardio

Rep.: În ce situaţii se recomandă utilizarea aspirinei preventiv?

Prof. dr. Florin Mitu: Aspirina cardio este utilizată în prevenţia secundară. Se recomandă în cazul persoanelor care au avut un eveniment cardiovascular  (un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral ischemic). Administrarea de aspirină cardio preventiv este utilă şi în cazul pacienţilor cu boală arterială periferică, cu angina pectorală sau în cazul  hipertensivilor cu valori ridicate ale colesterolului, cu suprapondere sau alţi factori de risc asociaţi. De asemenea,  se poate recomanda şi celor cu diabet zaharat  tip 2 şi cu factori de risc asociaţi – sunt hipertensivi, au valori mari ale colesterolului, sunt supraponderali. În astfel de situaţii aspirina în doze mici este utilă şi prevăzută în ghiduri. Vorbim de doze  de 75 mg  până la 150 de mg pe zi. Dacă se cresc dozele zilnice de aspirină, efectul antiagregant plachetar dispare. Dozele mari de acid acetilsalicilic determină efecte analgezic, antipiretic şi antiinflamator. La doze de 1-4 comprimate de 500 mg/zi, aspirina determină efecte analgezice, fiind utilă pentru diverse tipuri de dureri, cum ar fi: cefelee, artralgii, mialgii, nevralgii, dismenoree. Tot la aceste doze, aspirina este eficientă ca antipiretic – combate febra. Dacă se cresc dozele până la 4-6 g/zi, aspirina are efecte antiinflamatoare. Atenţie: înainte  de a recomanda aspirina cardio trebuie să aflăm dacă persoana respectivă are vreo contraindicaţie: dacă se ştie cu afecţiuni digestive în trecut ( gastrită, ulcer). Pentru aceste situaţii putem apela la alte tipuri de antiagregante, cum ar fi Clopidogrel,  antiagregante are au risc mai mic de sângerare digestivă. La fel de important este dacă pacientul primeşte şi anticoagulante sau alte antiinflamatorii. Şi în astfel de cazuri creşte riscul de sângerare digestivă din cauza asocierii acestor medicamente, iar medicul poate recomandă un alt antiagregant. Din aceste motive este bine ca utilizarea de aspirină cardio să înceapă după o discuţie cu medicul specialist sau medicul de familie care poate sesiza şi analiza particularităţile fiecărui pacient. De obicei, aspirina cardio se utilizează pe termen lung şi pacientul trebuie întrebat la început dacă suportă aspirina, dacă are  sau a avut probleme digestive, trebuie evaluat  pe parcursul tratamentului. Medicul trebuie să ia în calcul ce alte medicamente ia pacientul pentru că aşa cum spuneam mai sus asocierea de aspirină cardio cu anticoagulante sau alte antiinflamatorii poate creşte riscul de sângerare digestivă. Foarte important: pentru a proteja cât mai mult mucoasa gastrică aspirina cardio se ia întotdeauna după masă. Iar dacă pacientul uită să ia într-o zi, a doua zi nu va lua doză dublă pentru că nu îl ajută, ci îi poate cauza o sângerare digestivă.

Aspirina cardio diferă de aspirina obişnuită!

Rep.: Termenul este de aspirină cardio. Există diferenţe între aspirina cardio şi aspirina pe care o luăm pentru dureri sau răceli?

Prof. dr. Florin Mitu: Practic este vorba de aceeaşi substanţă activă: acid acetilsalicilic. Dar diferă. Aspirina pe care o luăm pentru dureri sau răceli are 500 de mg şi se utilizează uneori doze mai mari, iar aspirina utilizată în prevenţia cardiovasculară secundară, aspirina cardio  poate avea  75mg, 125mg sau maxim 150mg. Deci doar doza face diferenţa între aspirina obişnuită şi aspirina cardio. Dar, această diferenţă este foarte importantă. Toate ghidurile recomandă ca aspirina cardiologică să aibă doze  între aceste valori: 75 mg – 150 mg.  Peste 150 mg  creşte mult riscul de sângerare digestivă; sub 75 de mg nu mai are efect antiagregant. Pentru a vorbi de efecte antiagregante, aspirina trebuie să aibă doze cuprinse între 75 mg şi 150 mg. Cel care ia aspirină obişnuită (adică în doze peste 150 mg/zi)i pentru “a-şi subţia sângele”, va avea un risc foarte mare de sângerare digestivă. Atenţie: pacientul poate ajunge la sindrom anemic şi să nu ştie de unde. Sau poate ajunge în spital cu o hemoragie digestivă care, cel puţin în aparenţă, s-a instalat din senin.

De ce nu se recomandă aspirină cardio tuturor hipertensivilor

Rep.: Sunt foarte multe persoane cu hipertensiune care iau aspirină cardio chiar dacă medicul nu le-a recomandat. Asta deoarece au auzit că vecinului care are şi el hipertensiune, i-a fost recomandată aspirina cardio. Şi atunci persoana în cauză se întreabă: dacă vecinul meu are hipertensiune şi ia aspirină cardio, eu care am aceeaşi problemă de ce să nu iau?

Prof. dr. Florin Mitu: Pentru că e posibil ca pacientul respectiv să nu aibă indicaţie. Vecinul în cauză are hipertensiune dar are şi alţi factori de risc asociaţi: colesterol ridicat, suprapondere sau diabet zaharat etc. Pe când primul pacient are doar hipertensiune. Şi dacă nu există alţi factori de risc asociaţi,  trebuie doar să respecte regimul alimentar cu mai puţină sare, să încerce să scadă în greutate, să renunţe la fumat  şi să-şi ia corect medicaţia antihipertensivă. Este suficient pentru a-şi menţine tensiunea arterială la valori normale: sub 140 cu 90 mmHG sau 14 cu 9,  în limbaj popular. În astfel de situaţii aspirina cardio nu este recomandată pentru că nu există risc înalt de eveniment cardiovascular.