Care este vina Simonei Halep?

Întrebarea primară „este vinovată Simona?” n-are sens, cel puţin de la Lance Armstrong încoace ,dacă nu şi mai dinainte. Atunci, americanii care controlează WADA (World AntiDoping Agency) s-au cocoţat în fruntea luptei mondiale antidoping şi au proclamat principiul „toleranţei zero”. Cazul marelui ciclist american a explodat în urmă cu vreo zece ani şi se pare că yankeii au fost călcaţi pe coadă fiindcă marele Lance îşi făcea mendrele sub egida echipei US Postal Service, condusă in facto de şeful unei agenţii federale al cărei obiect de activitate reiese clar din denumire, Dar pentru a căpăta rădăcinile toleranţei zero trebuie să mai călătorim în timp cam încă un deceniu. Pe vremea sinistrelor laboratoarelor BALCO care au frânt carierele lui Marion Jones, Tim Montgomery sau C.J.Hunter, pe vremea când dopajul american însemna cam ceea ce înseamnă cel rusesc de astăzi. Până atunci, americanii nu prea se sinchiseau de antidoping, ba chiar există materiale care incriminează muşamalizarea cazului celui mai prodigios sportiv al secolului trecut, Carl Lewis. „So, what”?

„Toleranţă zero” înseamnă că nu poţi lupta împotriva dopingului dacă nu loveşti în sportivi, fiindcă acolo doare cel mai tare. După mai mult de 20 de ani, marea victimă a sportului românesc olimpic, Andreea Răducan, ştie principiul şi îl înţelege. Degeaba dai vina pe un medic, un fizioterapeut, un antrenor. Orice sportiv care trişează se poate ascunde sub puplana acestora, care pot fi cu uşurinţă sacrificaţi, ei putând prospera ulterior într-un alt job chiar mai bănos.. Sigur că sunt copii naivi, puţin îndrumaţi, care cad victime nevinovate, însă vorba cu omleta gustoasă şi ouăle sparte nu-i o invenţie recentă.

Sub deviza „sportivul este întotdeauna de vină”, care, teoretic, îl obligă să se specializeze în medicina farmaceutică sau măcar să descifreze sanscrita unui prospect, Simona este culpabilă. Dar gradul de vinovăţie, implicit, dimensiunea suspendării poate fi discutată prin termeni de comparaţie, deloc negociabili în contextul vinovăţiei primare.

De când a apărut fata asta micuţă şi talentată, opinia publică sportivă românească s-a împărţit în două, vizavi de Simona: „loveri sau hatteri”, falie lărgită odată cu vestea tristă de la mijloc de octombrie 2022. Primii strâng mărturii de la apropiaţii Simonei, părinţi, colegi, fost soţ, Virginia Ruzici, CTP, chiar Sorana Cîrstea care bagă mâna în foc pentru corectitudinea ei şi îi acuză de dispreţ faţă de valorile naţionalei pe ceilalţi. Care ceilalţi îşi freacă mâinile de bucurie odată cu vestea minunată de la mijloc de octombrie, neezitând să o numească în postări pe reţele sau chiar articole pe Simona ca fiind trişoare, iar pe cei care mai cred în cinstea ei lingăi, sectanţi,sau – după vorba unui jalnic condeier – psihopaţi.

Simona Halep este vinovată, dar nimeni nu îi poate şti gradul de vinovăţie. Poate nici ea însăşi. Iar ceea ce ne permitem în continuare este o simplă ipoteză, şi aceea inspirată de o declaraţie. Vinovăţia Simonei, atâta cât este, constă în naivitate. Fără a-l acuza pe Patrick Mouratoglou, noul ei antrenor, cum o fac mulţi „loveri”, Simona a investit multă încredere în Patrick şi academia lui. A rupt legăturile cu staff-ul ei credincios, pentru că a trebuit – obligată sau nu – să se încreadă în medicul de la Patrick, sparring-ul de la Patrick, trainerul de la Patrick, managerul de la Patrick, bucătarii de la Patrick, convinsă fiind că Patrick va face din fragila Simona o autentică Serena. Ceea ce poate că Patrick i-a și promis. Precauta Simona, temătoarea Simona, corecta Simona şi-a pus viitoarea carieră în mâinile noului zeu. Poate că şi Mouratoglou a considerat atractiv un proiect de reabilitare a carierei Simonei, poate că acum este sincer când se declară alături de lupta ei, doar viitorul va arăta dacă va fi fost o promisiune clară sau o declaraţie de conjunctură urmată de o retragere treptată.

„Aveţi grijă când vă schimbaţi întreaga echipă şi renunţaţi la oamenii de încredere pe care i-aţi avut alături ani de zile. Este uşor să fii manipulat şi controlat de cei care se pricep la acest lucru”, sunt cuvintele spuse de o fostă mare campioană a tenisului anilor '80, americanca Pam Shriver, în legătură cu cazul Simonei Halep. Pam Shriver, implicată activ în fenomenul antidoping, ştie ce spune. Mai mult decât englezii aceia scrobiţi care doresc să i se retragă titlul din 2019 de la Wimbledon, deşi Simona a fost controlată antidoping atunci, şi a ieşi curată.

În rest, în numele tuturor sectanţilor, lingăilor şi psihopaţilor templului, sperăm ca Simona să aibă succes în demersurile ei juridice şi să scape cu o suspendare cât mai redusă.