Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
E consternant să fim astăzi obligaţi să explicăm din nou (pentru a câta oară?) mecanismele fundamentale ale artei şi să atragem atenţia că nu trebuie confundată ficţiunea cu realul. Şi că adevărul artei nu e totuna cu adevărul concret al cotidianului.
Puţine creaţii muzicale sunt la fel de populare ca opera Carmen de Bizet (1875), inspirată, după cum se ştie, de o nuvelă a lui Mérimée. E o poveste romantică, trăită de nişte personaje cu temperament vulcanic, o poveste care se sfârşeşte rău tocmai fiindcă iubirea refuză, de multe ori, să asculte de glasul raţiunii. Carmen, muncitoare la o manufactură de tutun, este ucisă în final de Don José, înnebunit de gelozie întrucât Carmen se îndrăgostise de toreadorul Escamillo. Hotărându-se să monteze spectacolul la Opera din Florenţa, regizorul Leo Muscato a avut o revelaţie. El a constatat că trăim într-o epocă în care femeile sunt supuse tuturor violenţelor posibile şi că, în consecinţă, e inadmisibil ca publicul care asistă la o reprezentaţie cu Carmen să aplaude, la sfârşit, uciderea unei femei. A hotărât, aşadar, să aducă o serie de modificări libretului, pe ici, pe colo, în punctele esenţiale. Astfel, pentru a ancora opera în actualitate, acţiunea a fost situată într-o tabără de romi, la începutul anilor ’80. Autorităţile, care sunt - evident - xenofobe şi rasiste, vor să evacueze tabăra şi trimit în acest josnic scop trupe de ordine în echipament de luptă - căşti, scuturi, bastoane, gaze lacrimogene etc. În timpul atacului, Carmen este lovită repetat cu bastonul de Don José, un poliţist violent, incapabil să-şi stăpânească pornirile asasine. Totuşi, regizorul nu cade în schematism facil, Don José nu este în chip fundamental rău, el are şi unele momente de generozitate; caracter ciclotimic, se lasă însă purtat de accesele de furie, aşa cum - notează subtil regizorul - o căsnicie e marcată de violenţele conjugale ale bărbatului. Deznodământul face, în sfârşit, dreptate şi le răzbună pe toate victimele producătorului Weinstein de la Hollywood: Carmen este aceea care îl împuşcă pe Don José, pedeapsă binemeritată pentru masculul agresor. Spectacolul a avut premiera în această lună şi vestea bună e că a fost, după opiniile majorităţii criticilor, un eşec. Mai mult, un incident stupid a aruncat în derizoriu viziunea revoluţionară a regizorului Leo Muscato. Când Carmen a apăsat pe trăgaci, arma s-a blocat încât împuşcătura nu s-a produs, în ciuda eforturilor cântăreţei Veronica Simeoni. Respectând indicaţiile regizorale Don José s-a prăbuşit totuşi ţeapăn pe podea iar ziarul La Stampa a titrat: „La sfârşit Don José a făcut infarct”.
Că opera lui Bizet e o ţintă a corectitudinii politice s-a putut vedea încă în 2014, în Australia, când West Australian Opera din Perth a interzis Carmen pentru a se conforma politicii anti-tabac a unuia dintre sponsori (Carmen, reamintesc, lucrează într-o manufactură de tutun). Fapt care se înscrie într-un lung şir de evenimente şi demersuri asemănătoare, cum ar fi „retuşarea” fotografiilor unor scriitori şi actori binecunoscuţi pentru nonşalanţa cu care ţineau ţigara în colţul gurii, Camus, Sartre, Humphrey Bogart etc., ţigară care a fost, pudic, înlăturată. Şi fiindcă veni vorba: comuniştii au fost maeştri în astfel de retuşuri graţie cărora rescriau istoria. Ei eliminau din fotografiile vechi pe liderii şi pe activiştii care între timp căzuseră în dizgraţie sau fuseseră lichidaţi în cursul răfuielilor de partid. Până şi arhicunoscuta fotografie a soldatului sovietic care înfige steagul victoriei pe Reichstag a fost retuşată: soldatul avea, la încheietura fiecărei mâini, câte trei-patru ceasuri…
Să nu credem că iniţiativa lui Leo Muscato e singulară. Regizorul Olivier Py, care este - atenţie! - directorul faimosului festival de la Avignon, crede şi el că trebuie schimbate finalurile multor opere deoarece ele transmit mesaje reacţionare. Vă las să imaginaţi diferite versiuni pentru texte clasice pe care, dintr-o inconştienţă iresponsabilă, le-am acceptat ca atare, neglijând încărcătura lor nocivă.
Concomitent cu povestea de la Florenţa au atras atenţia alte două manifestări ale corectitudinii politice. S-a cerut interzicerea celebrului film din 1966 al lui Antonioni Blow-Up, pe motiv că ar promova o „cultură a violului” (!). Îmi amintesc destul de bine filmul, ştiu că a putut şoca la vremea lui pentru o anume îndrăzneală în a reprezenta nudul feminin, dar a vorbi despre o „cultură a violului” e curată fantasmagorie. De asemenea, mii de persoane au semnat o petiţie cerând scoaterea unui tablou de Balthus de la muzeul Metropolitan din New York, motivând că pictorul înfăţişează în mod lubric o adolescentă.
Semne ale unei prostii ideologice dusă până la isterie, cum spunea cineva? Cu siguranţă. Într-un articol din Le Figaro scriitorul Marin de Viry aminteşte că o piesă de teatru sau o operă nu este un miting unde se strigă lozinci şi se dau instrucţiuni. E consternant, continuă el, să fim astăzi obligaţi să explicăm din nou (pentru a câta oară?) mecanismele fundamentale ale artei şi să atragem atenţia că nu trebuie confundată ficţiunea cu realul. Şi că adevărul artei nu e totuna cu adevărul concret al cotidianului.
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |