De Sănătate

Punem punctul pe știi

Medicii ieşeni au găsit simptomele „dorului”

Cum ajung la psihoze ieşenii care se reîntorc acasă din străinătate

marți, 04 septembrie 2018, 01:50
3 MIN
 Cum ajung la psihoze ieşenii care se reîntorc acasă din străinătate

„Gândul că i-au lăsat acasă pe cei dragi, însă că fac eforturi, pentru ei este contrabalansat ca o formă de resetare a lor interioară, aşa se mângâie ei, că măcar îşi pot ajuta familia din punct de vedere financiar”, explică un medic psihiatru de la „Socola”.

Ieşenii care au lucrat o perioadă mai îndelungată în străinătate şi care se reîntorc acasă se confruntă cu probleme de adaptare, atât pe fondul diferenţelor existente, sociale, culturale, cât şi din cauza dificultăţilor de a se integra din nou în familiile lor. Specialiştii spun că totul se întâmplă pe fondul dezechilibrului produs în interiorul familiei prin plecarea unui membru important. Mai exact, pentru că, în lipsa acestuia, cei rămaşi acasă încearcă să îi suplinească lipsa, însă atunci când revin acasă, nu îşi mai pot recăpăta la fel de uşor rolul avut.

„Este un fenomen în masă legat de această înstrăinare care înseamnă că sunt familii care sunt rupte efectiv în două. Un copil are nevoie şi de mama şi de tata care îi oferă garanţia emoţională a faptului că el este în siguranţă, îi oferă această securitate interioară. Cea mai mare frică a unui tânăr este să se întâmple ceva cu părinţii săi, el nefiind încă pregătit pentru a naviga prin sistemul social şi înconjurător. Şi atunci când se dezechilibrează această balanţă familială, apar probleme”, a explicat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola”.

Ajutor financiar, pierderi pe plan familial

Aşadar, problemele de adaptare în momentul revenirii în ţară apar din cauza faptului că, odată cu plecarea lor, ceilalţi se străduiesc să acopere locul lipsă, fraţii mai mari devenind părinţii celor mai mici. „Să ne gândim la metafora balanţei, atunci când un membru al familiei pleacă, rolul celorlalţi este să o echilibreze prin preluarea îndatoririlor. Şi poate că băiatul cel mare a trebuit să ia rolul tatălui, să taie lemne, să ai grijă de casă, de familie. Atunci când se întoarce, se dezechilibrează din nou balanţa, tatăl având pretenţia, total justificată, de a relua tot ce făcea înainte. Este o dinamică intrafamilială extrem de fină şi este nevoie de un travaliu, de puţin efort, de înţelegere şi consiliere pentru a se readuce acest echilibru în familie. Lucrul acesta se poate face, familiile care au resurse interioare şi care comunică foarte bine, fac lucrul acesta, însă foarte multe nu sunt pregătite”, a completat specialistul ieşean.

Pe de altă parte, cei care pleacă în străinătate pentru a putea oferi familiei un confort din punct de vedere financiar, se confruntă cu o serie de costuri nevăzute, dar care îi afectează în timp, în primul rând fiindu-le afectată sănătatea, iar ulterior şi legăturile cu familia, chiar dacă încearcă să păstreze legătura telefonic sau prin alte mijloace moderne. „Gândul că i-au lăsat acasă pe cei dragi, însă că fac eforturi, pentru ei este contrabalansat ca o formă de resetare a lor interioară, aşa se mângâie ei, că măcar îşi pot ajuta familia din punct de vedere financiar. Asta înseamnă că ei câştigă bani, însă în detrimentul sănătăţii lor psihice, mentale, a vieţii de familie. Apar o mulţime de probleme, de la anxietate de separaţie, episod depresiv, până la probleme psihice foarte grave, cum ar fi psihozele, tulburările psihotice, alţii se apucă inclusiv de droguri, medicamente puternice pentru a se anestezia la nivel emoţional. Încearcă să îşi rezolve această durere interioară, să facă suportabil acest dor”, a concluzionat dr. Ovidiu Alexinschi. Medicii mai spun că totul depinde de rezerva interioară a fiecăruia, existând persoane care reuşesc să se adapteze mai uşor, să fie optimiste, însă există şi persoane care nu au o rezervă interioară la fel de solidă şi pentru care depărtarea reprezintă un şoc. 

 

 

Comentarii