Caută 
8 MIN
Dintr-un buget de 1,2 miliarde lei, 638 de milioane se vor cheltui pentru funcţionare, iar 575 de milioane pentru dezvoltare. Cheltuielile pentru investiţii sunt asemănătoare în Timişora şi Braşov. Clujul şi chiar Oradea şi-au propus investiţii mai mari. Surprinde Oradea cu un miliard de lei, în condiţiile în care populaţia oraşului de pe Criş era anul trecut în jur de 220.000 de locuitori.
Bugetul Iaşului pe anul în curs va fi aprobat la mijlocul acestei săptămâni. Municipalitatea estimează că va cheltui 1,2 miliarde lei, iar jumătate din această sumă este dedicată investiţiilor.
Bugetul general, cel care cuprinde şi instituţiile finanţate integral sau parţial de Primărie, ajunge la aproape 1,6 miliarde lei. Cheltuielile prognozate de investiţii de la Iaşi sunt mai mari faţă de Constanţa, similare cu cele din Timişoara şi Braşov, dar mai mici faţă de Cluj şi Oradea, cu precizarea că ultimele două oraşe au un excedent bugetar de anii trecuţi cel puţin dublu faţă de Iaşi.
Vezi care a fost bugetul municipiului Iași în anul 2020
Una dintre sursele principale de finanţare a investiţiilor rămâne, în cazul tuturor oraşelor mari, accesarea de fonduri europene. Fiecare primărie şi-a făcut propriile calcule, în baza contractelor deja încheiate sau pe care mai speră să le semneze pe ultima sută de metri a actualului exerciţiu bugetar european (2014 – 2020).
Dar, estimările au marja lor de eroare, aşa cum ne-a arătat tradiţia ultimilor ani: prognozele la început de an suferă schimbări pe final de an, mai mici sau mai mari, în special la capitolul încasări estimate de fonduri UE, indiferent despre ce oraş din ţară vorbim.
Ce proiecte europene derulează sau are în pregătire Primăria
Municipalitatea estimează ca va încasa aproape 380 milioane lei pentru proiectele europene aflate în curs de implementare: peste 320 milioane lei de la UE şi circa 60 milioane lei de la stat.
Costurile totale generate de proiectele europene ajung la aproape 440 milioane lei (76% din totalul cheltuielilor de investiţii), conform unui raport de specialitate publicat de Primărie. Întregul buget de dezvoltare, indiferent de sursa de finanţare, ajunge la 575 milioane lei.
Cele mai mari proiecte europene vizează: modernizarea transportului public (refacere căi de rulare, achiziţie tramvaie şi autobuze, sistem e-ticketing, sistem de e-ticketing şi bike sharing – peste 250 milioane lei), continuarea investiţiilor în sistemul de termoficare (44 milioane lei), modernizarea sistemului de iluminat din câteva cartiere (21 milioane lei), investiţii în şcoli (21 milioane lei), restaurarea unor obiective de patrimoniu (20 milioane lei – Mănăstirea Frumoasa, Baia Turcească, Muzeul de Istoria Naturală, Palatul Braunstein) şi refacerea unor spaţii verzi (11,5 milioane lei – parcuri în locul unor terenuri degradate, zona de agrement C.A. Rosetti).
În ceea ce priveşte proiectele pentru care Primăria vrea să acceseze fonduri europene în perioada imediat următoare, unele proiecte pot fi identificate în contextul alocării de bani (din surse proprii) pentru întocmirea cererilor de finanţare: Şcoala Normală „Vasile Lupu”, extinderea Liceului „Miron Costin”, consolidarea Casei Calimachi, construirea a cinci creşe, consolidarea versantului Ţicău – Sărărie, noi investiţii la CET (inclusiv noua centrală pe gaze naturale de la Holboca), construirea pasajelor supraterane din Podu Roş (inclusiv proiectare), modernizarea depoului Dacia (inclusiv proiectare) şi realizarea a cinci parcări supra- şi subterane.
Pentru realizarea documentaţiilor aferente acestor proiecte a fost alocată o sumă 3,4 milioane lei în buget. Aceste iniţiative se numără printre cele care sunt avansate din punct de vedere tehnic.
Alte proiecte pentru care Primăria ar putea obţine, în viitor, fonduri europene şi pentru care trebuie realizate studii tehnice începând cu acest an sunt: dezvoltarea zonei de Moara de Vânt (sunt alocaţi bani pentru proiectarea lucrărilor la căile de acces şi utilităţi spre Spitalul Regional de Urgenţă, dar şi pentru strategia de dezvoltare a întregii zone), modernizarea sistemului de iluminat public, realizarea unui Centru Regional pentru Inteligenţă Artificială, soluţii alternative de transport public (inclusiv amenajarea de piste de biciclete), realizarea unui depou la Fortus, modernizarea Parcului Copou şi amenajarea plajei Nicolina.
Pentru astfel de proiecte, principalele programe de finanţare ar putea fi fondul de rezilienţă pentru localităţi din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi Programul Operaţional Regional 2021 – 2027.
Ce investiţii finanţează Primăria din fonduri proprii
Pentru anul 2021, municipalitatea a stabilit un buget de investiţii de 108 milioane lei din venituri proprii.
Peste 20% din această sumă urmează să fie cheltuită pe diverse studii şi documentaţii tehnice în pregătirea unor investiţii: de la pasajele subterane din rond Agronomie şi Palatul Culturii şi până la realizarea unui brand al Iaşului. Cele mai costisitoare documentaţii sunt cele care fac referire la sectorul transporturilor: 7,2 milioane lei.
În afara de studiile aferente unor proiecte enumerate mai sus, Primăria vrea documentaţii pentru un pasaj subteran în Manta Roşie (la pachet cu reabilitarea a trei străzi), un concurs de soluţii pentru reconversia depoului de la Gară, extinderea liniilor de tramvai (spre Tomeşti, Holboca şi Spitalul Regional), reabilitarea a două pasaje (Socola şi Alexandru cel Bun) şi proiectarea lucrărilor de modernizare în cazul mai multor străzi.
De altfel, capitolul „Transporturi” beneficiază şi în cazul investiţiilor proprii de cel mai mare buget: 38 milioane lei. Cele mai mari cheltuieli pe lucrări ţin de modernizarea de străzi, trotuare şi alei pietonale (circa 21,3 milioane lei). De asemenea, Primăria mai intenţionează să amenajeze staţii de transport public şi treceri de pietoni pe DN28 – Valea Lupului.
O trecere va fi o pasarelă pietonală, în cazul căreia Primăria are alocaţi bani pentru devieri de reţele şi achiziţia de lifturi. Alte proiecte finanţate din fonduri proprii constau în modernizarea parcului din faţa Teatrului Naţional, construirea de locuinţe în complexul Grădinari, consolidarea imobilului monument istoric de pe str. General Berthelot, extinderea reţelelor termice, amenajarea de terenuri de sport la unităţi şcolare, extinderea unor reţele electrice (zona Galata) sau achiziţia de noi senzori de parcare.
Din venituri proprii, Primăria a prevăzut şi unele investiţii în digitalizare, iar suma ajunge la circa un milion de lei. În afară de dotările cu echipamente IT, în buget au fost alocaţi bani pentru proiecte precum o hartă digitală şi o machetă 3D ale oraşului, digitalizarea serviciilor publice (jumătate din suma totală) şi o arhivă digitală.
Nu în ultimul rând, un milion de lei a fost alocat şi pentru finalizarea Planului Urbanistic General (PUG), piatra de moară a Primăriei, cu precizarea că în această sumă mai sunt incluse şi alte studii în urbanismul local.
Bugetul Iaşului, în cifre
Pentru anul în curs, Primăria estimează un buget local de peste 1,2 miliarde lei: secţiunea de funcţionare are alocată 638,3 milioane lei, iar cea de dezvoltare de 575,1 milioane lei.
În structura cheltuielilor ambelor secţiuni, cea mai mare pondere o are capitolul „Transporturi”: 454,3 milioane lei. Sistemul de învăţământ va avea cheltuieli de 134,6 milioane lei, în timp ce secţiunea dedicată culturii de 125,4 milioane lei (mai bine de o treime din acest buget reprezintă proiectele europene în sectorul patrimoniului cultural).
Asigurările şi asistenţa asocială vor genera cheltuieli de 102,6 milioane lei: mare parte din acest buget (59 milioane lei) sunt pentru asistenţă socială (indemnizaţiile asistenţilor personali, indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap etc.).
Sub pragul de 100 milioane lei sunt alocaţi bani pentru combustibili şi energie (93 milioane lei – jumătate din sumă e dedicată investiţii în reţeaua de termoficare), iar capitolul „autorităţi publice şi acţiuni externe” are prevăzută o sumă de 77,5 milioane lei (85% din sumă sunt cheltuielile de personal).
În cazul capitolului bugetar „Locuinţe şi dezvoltare publică”, suma ajunge la 74,6 milioane lei: investiţiile reprezintă mai bine de 50% din aceste fonduri.
În top urmează cheltuielile legate de: sistemul de sănătate (57,1 milioane lei), ordine publică (30,6 milioane lei), protecţia mediului (26,9 milioane lei), alte servicii publice generale (25,2 milioane lei), tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi (9,6 milioane lei şi alte acţiuni economice (1,6 milioane lei).
Bugetul general al municipiul Iaşi ajunge la aproape 1,6 miliarde lei, în condiţiile în care includem şi bugetul centralizat al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii ale Municipiului Iaşi, respectiv cheltuielile instituţiilor de cultură, şcolilor, spitalelor, Poliţiei locale şi mai multe direcţii ale Primăriei (creşe, asistenţa socială, evidenţa populaţiei).
În cazul celor peste 350 de milioane lei în plus faţă de bugetul local, cea mai mare sumă este prevăzută pentru funcţionarea instituţiilor în cauză (323 milioane lei).
Cum stă Iaşul în comparaţie cu celelalte oraşe mari
În comparaţie cu principalele oraşe din vestul ţării, Iaşul şi-a stabilit un buget mai mic. Având în vedere modul diferit în care municipalităţile publică structura proiectelor de buget, comparaţia cu celelalte oraşe am realizat-o în principal din perspectiva bugetului general consolidat (buget local plus spitale, şcoli, direcţii din subordine etc.) care, în cazul Iaşului, ajunge la aproape 1,6 miliarde lei (cu investiţii de 610 milioane lei), din care bugetul local este de peste 1,2 miliarde lei (cu investiţii de 575 milioane lei).
Din acest punct de vedere, Timişoara are cel mai mare buget: 2,2 miliarde lei, în condiţiile în care bugetul centralizat al instituţiilor finanţate integral sau parţial din veniturile primăriei (spitale, şcoli etc.) ajunge la aproape 920 milioane lei (la Iaşi, acest buget este de doar 354 milioane lei).
Astfel, bugetul local al Timişoarei ajunge la 1,4 miliarde lei, iar investiţiile sunt estimate la 620 milioane lei (sumă similară cu a Iaşului).
Clujul şi Oradea şi-au stabilit fiecare un buget general de 2,1 miliarde lei, iar ambele estimează cheltuieli de investiţii ce trec pragul de un miliard de lei. În cazul Clujului, bugetul local este 1,9 miliarde lei, iar la Oradea ajunge la 1,4 miliarde lei. De remarcat că atât Clujul, cât şi Oradea au un excedent bugetar din anii trecuţi mai mare faţă de Iaşi: 173 milioane lei la Cluj şi 90 milioane lei la Oradea. Iaşul a avut un excedent de 48 milioane lei.
În cazul Oradiei, nu doar fondurile europene reprezintă o sursă de finanţare europeană importantă pentru investiţii, ci şi împrumuturile: autoritatea locală are prevăzute credite de 180 milioane lei.
În comparaţie cu Braşovul, Iaşul are un buget mai mare. Oraşul de la poalele Tâmpei are un buget general de 1,3 miliarde lei, cu un buget local de 1 miliard de lei. Jumătate din bugetul total este alocată investiţiilor (similar cu Iaşul şi Timişoara).
Un buget mai mic decât Iaşul are şi Constanţa: 1,1 miliarde lei (buget local), cu investiţii de puţin peste 300 milioane lei. Celelalte oraşe din ţară, cu evidentă excepţie a Capitalei, au un buget general sub pragul de un miliard de lei.
Publicitate și alte recomandări video
