”Din păcate, este adevărat că ne aflăm într-un nedorit top al consumului de antibiotice la nivel european. Un consum mai mare ca al nostru s-a înregistrat doar în Cipru și în Grecia. Pe de altă parte, cu toții știm că antibioticele trebuie luate, la recomandarea medicului curant, la un anumit interval de timp, cu mare rigoare în ce privește ora. Dar sunt importanți și alți factori pentru asigurarea eficacității tratamentului și reducerea efectelor adverse  Tocmai de aceea, unele antibiotice trebuie administrate pe stomacul gol, altele în timpul meselor sau după masă și, obligatoriu, doar cu apă, nu cu sucuri, ceai sau lapte. Îmi place să cred că oamenii primesc în farmacii aceste informații”, a menționat Conf. Dr. Gabriela Tătărîngă, farmacist primar, Președinte al Colegiului Farmaciștilor din Iași.

Astfel, susțin specialiștii, anumite antibiotice trebuie administrate pe stomacul gol (penicilina V, ampicilina, azitromicina, tetraciclina) pentru a asigura o absorbţie şi o eficacitate optimă. De asemenea, pentru unele antibiotice e recomandată administrarea în timpul meselor sau după masă, întrucât acestea pot provoca tulburări digestive, greaţă şi vărsături: amoxicilină, doxiciclină, metronidazol, tinidazol, levofloxacină. 

Pe de altă susțin farmaciștii, sucul de citrice poate interacționa cu anumite antibiotice și de aceea trebuie consumat la o diferență de două ore de la administrarea antibioticului.

“Sucurile de citrice pot fi utile persoanelor bolnave, dar oamenii trebuie să știe că sucul de citrice, în special cel de grapefruit, poate interacţiona cu anumite antibiotice prin scăderea activităţii enzimatice a ficatului, care reprezintă sediul metabolizării mai multor substanţe medicamentoase, ducând, astfel, la creşterea nivelului de antibiotic în sânge şi provocând efecte secundare nedorite. De asemenea, ceaiul de sunătoare poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii unor medicamente. Dar, sunătoarea nu are efect doar asupra antibioticelor. De exemplu, ceaiul de sunătoare poate influența și efectul antihistaminicelor, anticonsulsivantelor, al statinelor sau al anticoagulantelor, diminuând efectul acestora”, a explicat Conf. Dr. Gabriela Tătărîngă.

Specialiștii susțin că sunătoarea poate interacţiona cu anumite antibiotice prin creşterea activităţii enzimelor hepatice, ducând, astfel, la scăderea eficacităţii medicamentelor din clasele: macrolidele (eritromicina, claritromicina), tetraciclinele (tetraciclină, doxiciclină) sau florochinolonele (levofloxacină).

Pe de altă parte, tetraciclinele (tetraciclina, doxiciclina) şi florochinolonele (ofloxacina, levofloxacina, ciprofloxacina) nu trebuie administrate împreună cu produse lactate (lapte, iaurt şi brânză), deoarece calciul şi alte minerale componente ale lactatelor pot interfera cu absorbţia acestor antibiotice în tractul gastrointestinal.

O altă recomandare este legată de administrarea concomitentă a medicamentelor antiacide sau a suplimentelor alimentare care conţin săruri de calciu, aluminiu, magneziu, zinc, fier, care reduce eficacitatea tetraciclinelor şi fluorochinolonelor, ceea ce poate duce la eşecul tratamentului şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice. Toate aceste produse trebuie administrate la două ore faţă de antibiotice.

“Din punctul meu de vedere, în echipa formată din pacient, medic și farmacist, pacientul trebuie să aibă înțelepciunea să folosească corect toate recomandările primite de la specialiști. Aș mai adăuga, de exemplu, că persoanele care  iau contraceptive este bine să știe că acestea pot interacționa cu amoxicilina și antibioticul poate diminua efectul anticoncepționalului și persoana respectivă poate rămâne însărcinată. De asemenea, nu este recomandat să stai la soare după ce ai luat antibiotic. Și este total interzis să folosim antibiotice cu alcool. În perioada în care lucram în farmacie, aproape zilnic eram întrebată dacă ”pot să beau o bere, dacă iau antibiotic?” Ei bine, nu, nu se poate consuma alcool în timpul unui tratament cu antibiotice”, a conchis Conf. Dr. Gabriela Tătărîngă..

De asemenea, apreciază specialiștii din Sănătate, una dintre cauzele apariției rezistenței la tratament este administrarea incorectă sau greșită de antibiotice. Spre exemplu, cele mai multe răceli şi gripe sunt provocate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu sunt eficace – ceea ce înseamnă o utilizare incorectă.