Cu toate acestea, depistat în stadiu incipient, rata de supraviețuire este foarte mare, peste 98% din cazuri, iar dacă este diagnosticat în stadiu mai avansat, dar fără metastaze, rata de supraviețuire este de 90%.

Cea mai frecventă cauză a cancerului de col uterin este infecția cu HPV (Human Papilloma Virus), cea care este cauza apariției verucilor (negilor), inclusiv a celor genitali și poate duce la anumite modificări canceroase la nivelul colului uterin.

Este adevărat că relațiile sexuale pot reprezenta o cale de a face această boală, cu mențiunea, doar dacă vorbim de mai mulți parteneri sexuali, pentru că odată cu creșterea numărului de parteneri, cu atât mai mare este șansa de a dobândi infecția HPV. Femeile care fumează au, de asemenea, un risc de două ori mai crescut de a dezvolta cancer de col uterin față de cele care nu au acest viciu. Virusul imunodeficientei umane (HIV), care provoacă SIDA, afectează sistemul imunitar, fapt care crește riscul femeii la infecții, inclusiv la infecția cu HPV. Unele studii arată că femeile care au sau au avut infecție cu Chlamydia au un risc mai mare de cancer de col uterin. Femeile supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin.

De aceea, trebuie să știi că cea mai comună formă de cancer de col uterin începe cu leziuni precanceroase și este nevoie de o perioadă îndelungată până la dezvoltarea cancerului. Cea mai importantă măsură pentru prevenție este efectuarea testelor de screening necesare pentru a depista și trata leziunile precanceroase înainte ca acestea să se dezvolte în cancer de col uterin. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin sunt descoperite la femeile care nu își fac regulat testul Babeș-Papanicolau. Practic, acest test va fi efectuat pentru depistarea precoce a modificărilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infecția persistentă cu HPV.

Un test Babeș-Papanicolau poate fi făcut în timpul unui examen ginecologic de rutină și este recomandat să fie realizat în fiecare an, începând cu vârsta de 21 de ani, sau o dată la 3 ani, după începerea vieții sexuale, dacă femeia a avut anterior cel puțin două teste negative. 

Tot ce trebuie să faci este să mergi la medicul tău ginecolog, să faci testul Babeș-Papanicolau și apoi să vă vedeți periodic, după un calendar stabilit împreună. Testul PAP este un test nedureros, fără riscuri, care poate indica din timp modificări ale celulelor colului uterin și, implicit, ajută în diagnosticarea precoce și tratarea acestui tip de cancer. Respectând aceste lucruri nu înseamnă că nu vei putea avea o viață absolut normală. În condițiile existenței unor leziuni la nivelul colului uterin – cervicită recomand și testarea prentru identificarea virusului HPV la nivelul colului uterin. Există virusuri HPV cu risc crescut, cele mai cunoscute fiind tipurile 16 și 18 dar și virusuri HPV cu risc scăzut. În funcție de prezența tipului de virus HPV se stabilește și conduita terapeutică și modul de monitorizare a leziunilor cervicale. Se recomandă în funcție de leziunile cervicale colposcopia (vizualizarea în condiții speciale a colului uterin) și biopsia colului uterin sub control colposcopic.

Îți recomand să faci și vaccinul anti HPV. În mod normal, recomandările indică vaccinarea împotriva HPV în cazul fetelor de 11-12 ani. Seria de vaccinuri poate începe la 9 ani. Însă, vaccinul împotriva HPV este recomandat și în cazul femeilor tinere, care au până în 26 de ani, și bărbaților tineri, până în 21 de ani. Studiile arată că vaccinarea împotriva HPV poate reduce leziunile precanceroase, ceea ce rezultă într-o incidență mai redusă a cancerelor.

De ce este important acest lucru? Pentru că, așa cum am menționat, de obicei, femeile cu leziuni precanceroase și cancer de col uterin în stadii incipiente nu au vreun simptom specific. Simptomele apar când boala devine invazivă și începe să se răspândească în țesutul din apropiere. În aceste cazuri, cele mai frecvente simptome sunt sângerarea vaginală anormală (sângerare după contactul sexual vaginal, sângerare după instalarea menopauzei, sângerări și scurgeri între menstruații și prelungirea menstruației), secreția neobișnuită (această secreție poate să conțină urme de sânge și poate apărea între menstruații sau după instalarea menopauzei), durerea (în timpul actului sexual, la urinare sau durerea în zona pelvină).

Este adevărat, aceste semne și simptome pot indica și alte afecțiuni (de exemplu, o infecție), însă pentru oricare dintre aceste simptome, femeia trebuie să meargă imediat la un consult ginecologic. Ignorarea oricărui simptom conduce la depistarea unui cancer de col uterin într-un stadiu avansat, când posibilitățile de tratament sunt reduse.

Indiferent de metoda aleasă, tratamentul va fi stabilit în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și de prezența sau absența altor comorbidități. În ultimii ani au fost introduse noi metode de tratament personalizat, acestea fiind mai puțin toxice și având o rată de succes mult mai mare.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori, tratamentul este chirurgical. Se recomandă histerectomie cu anexectomie bilaterală și, în funcție de stadiu, și îndepărtarea ganglionilor limfatici regionali, însoțit sau nu de radiotarapie. În funcție de stadiu pacientele pot primi recomandare de radioterapie și de chimioterapie.

Cancerul de col uterin poate recidiva, de aceea este extrem de important ca după ce tratamentul se încheie, pentru următorii doi ani, pacienta trebuie să meargă la medic pentru monitorizare, la fiecare trei luni. Ulterior, monitorizarea se poate face la șase luni.

În concluzie, vei putea avea o viață de cuplu absolut normală dacă vei ține legătura cu medicul tău ginecolog, vei respecta ceea ce îți recomandă și atât tu cât și partenerul tău vă veți respecta relația de familie“.