Descreieratul care şi-a ucis mama din cauză că vedea şerpi: judecătorii nu au crezut o iotă din ce le-a spus

Constantin Anastasiei a fost reţinut la sfârşitul lunii ianuarie a anului trecut, fiind acuzat că îşi ucisese cu deosebită cruzime mama. În momentul respectiv, anchetatorii precizaseră că, pe fondul consumului de alcool şi al reproşurilor aduse de mama sa pentru că îşi cheltuia toţi banii pe băutură, Anastasiei o lovise cu pumnii, apoi cu un satâr şi un topor, tăindu-i o mână, iar apoi şi capul. În primele sale declaraţii, Anastasiei a precizat că nu voise să-şi ucidă mama, ci se luptase cu şerpi. Cu unele variaţiuni, aceasta a fost şi povestea reluată în faţa procurorilor şi a judecătorilor.

Prin declaraţiile sale, bărbatul a prezentat un scenariu halucinant. Pe 26 ianuarie, Anastasiei muncise la vecinul de peste drum, ajutându-l să strângă nişte coceni de porumb. Pe parcursul lucrului, băuse la acesta vin şi ţuică. Întors acasă noaptea, îşi văzuse mama căzută la pământ, în livadă. A vrut să se apropie de aceasta, dar a văzut şerpi în copaci şi pe corpul mamei sale. Pentru a o salva, a luat toporul cu care tăia lemne şi a început să-şi lovească mama în zona braţelor, a spatelui şi a picioarelor. Până la urmă, i-a tăiat capul, pe care l-a luat şi l-a aşezat în dreptul braţelor femeii. Apoi a aprins o lumânare lângă aceasta şi, cu toporul în mână, s-a întors la vecinul la care lucrase, spunându-i că este urmărit de şerpi. Acelaşi lucru i l-a repetat şi fratelui său, chemat de vecin la faţa locului.

Expertiza medico-legală psihiatrică nu a descoperit însă la Anastasiei decât o intoxicaţie etanolică şi o dependenţă de alcool. Nu fusese internat niciodată într-un spital psihiatric, iar fratelui său nu-i mai spusese niciodată că avea halucinaţii. De altfel, judecătorii au respins posibilitatea unei boli psihice, apreciind că Anastasiei se apăra „prin minciună simplă”. În timpul audierilor, el a povestit că se apărase nu de şerpi, ci de nişte animale asemănătoare şerpilor, cu gâtul lung, colţi şi aripi. Or, în cazul unei boli psihice, descrierea halucinaţiilor ar fi fost aceeaşi de la un moment la altul. Starea de delirium tremens provocată de abuzul de alcool ar fi putut explica halucinaţiile, dar ar fi provocat şi alte simptome, absente în cazul bărbatului.

Nici sevrajul nu putea reprezenta o explicaţie, întrucât în ziua respectivă el băuse suficient. Fusese vorba de un omor prin cruzime şi nimic mai mult. „Loviturile aplicate în mod repetat victimei au cauzat acesteia suferinţe care au depăşit limitele obişnuite ale unor acţiuni proprii laturii obiective ale infracţiunii de omor. Fapta inculpatului de a aplica victimei multiple lovituri, cauzându-i moartea în chinuri, constituie infracţiunea de omor prin cruzimi, deoarece s-au cauzat suferinţe deosebite victimei, fapta fiind comisă cu ferocitate şi fiind de natură a produce un sentiment de oroare. Lovirea în mod repetat a fost de natură a crea suferinţe în mod repetat victimei, decesul având loc după o suferinţă prelungită, inutilă din perspectiva suprimării vieţii şi de o intensitate deosebită”, au precizat judecătorii. Aceştia au subliniat faptul că decesul bătrânei a survenit abia în momentul decapitării de către fiul său, aspect ce demonstra o dată în plus cruzimea deosebită a faptei.

Publicitate și alte recomandări video