Începând din această lună, „greul“ din sistemul de sănătate românesc va apăsa pe umerii medicinei primare și pe cea desfășurată în ambulatoriile de specialitate. Practic, noul Contract-cadru urmărește să susțină inversarea piramidei serviciilor de asistență medicală, prin creșterea ponderii serviciilor acordate de către medicii de familie și de cei din ambulatorii și să reducă internările nejustificate pentru pacienți care nu ar avea neapărată nevoie să fie tratați în condiții de spitalizare.

„La modul teoretic, este o inițiativă foarte bună, pentru că, în țările dezvoltate, de exemplu, 90% dintre cazurile medicale sunt rezolvate de medicina primară, și doar 10% ajung în spitale, aceștia fiind pacienți care necesită realmente internare. La noi, doar 70% dintre cei care au nevoie de servicii de sănătate sunt tratați de medicii de familie sau de ambulatoriile de specialitate. Și, astfel, aglomerăm spitalele cu oameni care pot fi tratați în condiții de maximă siguranță, fără să fie necesară spitalizarea lor“, este de părere Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași care a adăugat că, deși inițiativa este lăudabilă, aceasta este greu, la acest moment, de pus în practică.

În calitate de reprezentant al finanțatorilor serviciilor de sănătate, președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iași, Dr. Ec. Radu Țibichi consideră această inițiativă importantă, raportat la bugetul alocat Sănătății.

„Practic, acest obiectiv face parte din strategia Ministerului Sănătății. În felul acesta s-ar degreva cheltuieli substanțiale de la bugetul Casei, pentru că una este să finanțezi un act medical efectuat de medicii de familie sau în ambulatoriile de specialitate și altceva este să acoperi un serviciu medical în condiții de spitalizare. Evident, doar atunci când este cazul. În felul acesta putem folosi mai judicios banii, dar să știți că și pentru pacient este mai bine, pentru că are acces mult mai ușor la servicii medicale“, a punctat președintele Radu Țibichi.

Cu toate acestea, medicii de familie au primit cu rezervă aceste modificări legislative. Și nu pentru că, cel puțin aparent, ar avea mai multe sarcini, ci pentru faptul că, spun aceștia, nu au pârghiile necesare pentru a-și desfășura activitatea conform noilor cerințe.

„Să vă explic. Nouă ni se cere să ne ocupăm de bolnavul acut, de cel cronic, dar să facem și prevenție. Dar, în același timp, consultațiile noastre sunt limitate la 20, zilnic, ce faci în plus nu se mai plătește. Dar noi acoperim acest număr doar din consultațiile pentru cronici și a celor cu probleme acute. Nu ți se mai oferă cadrul legal să te mai ocupi și de prevenție care, într-adevăr, este extrem de importantă. Și chiar dacă o faci peste numărul celor 20 de consultații zilnice, prevenția nu se mai regăsește în raportările făcute la CJAS, pentru că sistemul selectează doar atât cât ți s-a permis să contractezi. Să fie clar, nu se poate vorbi despre calitate atât timp cât spui că vrei să faci totul pentru pacient, dar limitezi sumele alocate. Pentru că orice sumă împărțită la infinit este un nonsens“, a mai adăugat Conf. Dr. Liviu Oprea.

Printre noile reglementări se numără și asigurarea unui pachet de prevenție comprehensiv pentru adultul asimptomatic cu vârsta de peste 40 de ani, care prevede până la trei consultații pentru evaluarea riscului, intervenția asupra factorilor și obiceiurilor de viață care determină riscurile, precum și monitorizarea pacienților.

De asemenea, a crescut numărul consultațiilor la domiciliu acordate de medicul de familie pentru un asigurat înscris pe lista proprie. Astfel, de la 1 iulie se decontează o consultație la domiciliu pe lună pentru toate tipurile de afecțiuni cronice/asigurat (în prezent se decontează maximum patru consultații/an pentru bolile cronice).

De asemenea, medicii de familie pot acorda noi servicii, conform curriculei de pregătire, pentru pacienții din listele proprii: spirometrie, măsurarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore, măsurarea indicelui de presiune gleznă – braț, efectuare și interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate.

„În mare măsură, noi vom respecta aceste cerințe, dar să nu credeți că acest lucru va aduce rezultatele scontate. Pentru că, eu voi putea să fac o spirometrie unui pacient cu astm bronșic, de exemplu, dar nu voi putea să-i și recomand medicația pentru această suferință. Îl voi trimite la medicul specialist care, cel mai probabil, va repeta spirometria. Și-atunci unde este câștigul? Managementul calității în România ar trebui să nu presupună doar stabilirea unor standarde de evaluare ca în Vest, lucru care este bun, dar insuficient și ineficient. Ar trebui să avem și un sistem de implementare și de finanțare asemănător. De aceea, îi întreb pe cei care fac evaluările acestea (Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate), ai au făcut o evaluare a muncii lor? S-a schimbat ceva? A existat o creștere a calității? Dumneavoastră, ca beneficiar al serviciilor sociale de sănătate ați observat o creștere a calității serviciilor medicale din spitale, de exemplu?“, a ținut să precizeze Pre­ședintele Colegiului Medicilor Iași.