Doi români adevăraţi

Ca să-l parafrazez pe americanul Seinfeld, pictorul Daniel Rosenthal era jumătate ungur, jumătate evreu şi jumătate român. S-a născut la Budapesta în anul 1820, într-o familie de negustori binişor situaţi (cum altfel?), a legat din fragedă tinereţe o strânsă prietenie cu paşoptiştii munteni ce studiau în străinătate, a participat la revoluţia din Ţara Românească din 1848, a plecat în pribegie după înfrângerea revoluţiei, iar, mai târziu, a pierit în condiţii misterioase într-o temniţă din capitala Ungariei, la doar 31 de ani. Legenda spune că, deşi a suportat cazne dintre cele mai cumplite din partea torţionarilor imperiali, revoluţionarul nu şi-a trădat camarazii de luptă români.

Se ştie că Rosenthal s-a convertit la creştinism, fiind botezat cu prenumele de Constantin, că a fost naturalizat de către guvernul revoluţionar de la Bucureşti, că era mason de rang înalt, dar şi membru al unor alte societăţi secrete care urmăreau emanciparea Ţărilor Române. În pictură, este prezentat drept un excelent portretist, dar cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt “România revoluţionară” şi “România rupându-şi lanţurile pe Câmpia Libertăţii”.    

…De origine scoţiană (irlandeză, după alţii), Mary Grant era sora lui Edward Effingham Grant, un diplomat îndrăgostit de România, ţară în care a ales să se căsătorească, să facă doi băieţi şi să moară de bătrâneţe. Unul dintre fiii săi, inginer, a construit vechiul Pod Grant din Bucureşti.

La rândul său, după o vizită făcută fratelui, Mary a decis să lase Marea Britanie pentru Ţara Românească. În Bucureşti l-a cunoscut pe C.A. Rosetti, pe care l-a iubit peste măsură, cu care s-a măritat şi căruia i-a dăruit opt copii. Viaţa lui Mary, devenită Maria Rosetti, deţine toate caracteristicile unui palpitant roman de aventuri. S-a implicat alături de soţul său în revoluţia de la 1848; a pus la cale evadarea lui C.A, după capturarea lui de către turci, dar planul a dat greş; a urmărit continuu corabia care-l transporta pe acesta spre Austria; a năimit o ceată de ţărani spre a-i ataca pe gardienii otomani; a mituit autorităţi, s-a ferit de lichele, dar, mai presus de toate, nu a trădat niciodată idealurile pentru care a intrat în luptă: deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor. De asemenea, Maria Rosetti este considerată prima femeie jurnalist din România. A murit în anul 1893, la 74 de ani.

Ah, am uitat lucrul cel mai important. Femeia brunetă şi frumoasă din tabloul “România revoluţionară”, semnat de evreul ungur Daniel Rosenthal, este scoţianca (irlandeza?) Mary Grant! În timpul revoluţiei din 1848, cei doi camarazi au sărit împreună în ajutorul revoluţionarilor români arestaţi de către turci. După cum spuneam, în 1851, Rosenthal avea să-şi dea viaţa pentru visul compatrioţilor săi de a trăi într-o ţară liberă şi prosperă.

De 1 decembrie, de ziua României, am preferat să mă gândesc la doi români adevăraţi decât să scriu, din nou, despre veneticii Tudose şi Firea, care, cică, au început să se toarne unul pe altul împăratului Dragnea.