În acest context, siguranţa pacienţilor care apelează la servicii medicale a devenit una din principalele priorităţi ale politicii UE în domeniul Sănătăţii. De aceea, în 2009, statele membre au adoptat o recomandare în care au convenit asupra unor măsuri menite să amelioreze siguranţa pacienţilor.

Aceste informații au fost distribuite în spațiul media luna trecută când întreg mapamondul a sărbătorit Ziua Mondială a Pacientului.

”Este firesc ca oamenii să fie tot mai critici și mai exigenți, privind așteptările lor de la sistemul medical. S-a demonstrat că, pe măsură ce o societate se maturizează și se dezvoltă, cetățenii ei sunt tot mai critici. Poate părea un paradox dar, deși astăzi tratamentele sunt incomparabil mai bune, iar echipamentele medicale tot mai performante, oamenii sunt tot mai nemulțumiți. Și știți de ce? Pentru că sunt mai informați și își cunosc drepturile. Iar criticile lor trebuie să fie un element de presiune pentru sistem, ca să se schimbe. Dar, atenție, doctorii nu trebuie să fie asimilați cu sistemul. Pentru că atât ei cât și pacienții trebuie să colaboreze în aceleași condiții”, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași.

În acest context, cetățenii UE se așteaptă, cum e și normal, să beneficieze de îngrijire de cea mai bună calitate, iar siguranța lor să fie considerată o prioritate. Cu toate acestea, menționează Comisia Europeană, aproximativ unu din zece pacienți internați anual în UE suferă de diferite probleme, ca urmare a tratamentului urmat. De asemenea, se estimează că 37. 000 de pacienți mor din cauza unor infecții asociate asistenței medicale, care adesea ar putea fi prevenite.

”Pacienții și familiile lor sunt singurele constante în sistemele de sănătate, din ce în ce mai complexe. Un pacient poate primi îngrijiri în diferite unități sanitare și de la mai mulți furnizori medicali, din diferite specialități. În astfel de situații, discrepanțele și comunicarea greșită sunt frecvente și pot duce la erori grave de medicație, în special în timpul internării și al externarii”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Practic, fiecare pas din procesul de îngrijire conține anumite riscuri inerente. Pe măsură ce pacienții se deplasează între furnizorii de servicii de sănătate, aceștia devin vulnerabili la schimbări: de la modificarea stării lor de sănătate, schimbarea echipei medicale și medicamentele prescrise. Implicarea pacienților și a familiilor care s-au confruntat cu vătămări în urma administrării unor medicamente poate oferi informații despre defecțiunile sistemului. 

În regiunea europeană, potrivit OMS, 50-70% din problemele cauzate de erori în administrarea medicamentelor pot fi prevenite prin abordări sistematice complexe a siguranței pacienților.

Însă, volumul mare de muncă și lipsa cadrelor medicale, în regiunea europeană, contribuie la peste 20% din erorile de medicatie.

”Există erori medicale, pentru că este omenește să greșești, deși vrei să faci bine. Din acest motiv au apărut și asigurările de malpraxis. Să știți că, în străinătate, s-au făcut nenumărate studii privind posibilele cauze ale erorilor medicale. Poate o să vă surprindă dar pe primele poziții sunt oboseala și senzația acută de foame, pe fondul lipsei forței de muncă. Și aici nu vorbim neapărat de numărul în valoare absolută al medicilor. Ne referim la distribuția lor. În România, de exemplu, în 2021 practicau 60.000 de medici, dar 70% dintre aceștia erau concentrați în 10 orașe, cele mai mari din țară. Vă puteți imagina cât de greu este accesul restului oamenilor la asistență medicală și cât de greu le este medicilor din zonele respective să-i ajute? Tocmai de aceea, plecând de la premisa de normalitate, o eroare medicală aparține în primul rând sistemului. Dar cei care plătesc sunt medicii”, a mai menționat Conf. Dr. Liviu Oprea.

Apreciind drept primordial ca relația medic-pacient să fie una legată strict pe încredere reciprocă, Comisia Europeană a propus statelor membre să realizeze sisteme de raportare şi de învăţare cu privire la evenimentele adverse. Evenimentul advers este acel eveniment considerat prevenibil, care reprezintă afectarea neintenționată și nedorită a sănătății, rănirea, îmbolnăvirea, dizabilitatea temporară sau permanentă sau chiar moartea pacientului, asociat asistenței medicale.

De asemenea, se dorește implicarea pacienţilor în măsurile de siguranţă şi formarea cadrelor medicale, indiferent că este vorba despre spitale sau unități medicale ambulatorii.