Jurnalul lui Asachi (6)

REVERII

Asachi îşi notează atât visele sale, cât şi pe ale celor apropiaţi.

•    Vineri, 2 aug. 1863. Asachi îl visează pe Mihail Sturdza care îl numea mareşal al palatului (Mareşal du Palais).

•    Duminică, 29 dec. 1863. Visul lui Rafael. Am visat că am vorbit cu Rafael precum îl pictaseră, dar cu mici musteţi. Eam zis: Cât de fericit eşti că între milioane de oameni, Dumnezeu te-a ales a-ţi da un talent […] ce te-a făcut nemuritor!

•    Luni, 13 ian. 1864. Astă noapte visai că Petru cel Mare a sosit la Iaşi şi că fiul meu Alecu i s-a dat ca ofiţer de Dejourné. Imperatorul a purces pe jos spre întâmpinarea Mitropolitului Veniamin.

•    Sâmbătă, 18 ian. 1864. Visuri Sturdza?

•    Sâmbătă, 28 mar. 1864. Visează ca era cu soţia sa pe o punte şi că ea a sosit înaintea lui la mal.

•    Marţi, 7 apr. 1864. Visează că a fost decorat cu crucea d'Honeur! La începutul zilei notează: Star al letto non dormire, apoi memento = noli me tangere!

•    Sâmbătă, 13 iun. 1864. Mama visat că Ermione i-a dat un bonbon negru.

•    Sâmbătă, 4 iul. 1864. Vis alegoric aranjament de Biblioteca.

Cine ştie cât şi cum s-a vorbit despre Cuza în casa lui Asachi, aşa încât micul Georgică să aibă visul care urmează:

•    Sâmbătă, 15 aug. 1864. Georgică visează cum că A.I.Cuza în caretă s-ar fi murit prin un pistol tras prin ferestrica din dos a caretei.

•    Marţi, 18 aug. 1864. Noapte cu visuri alegorice.

•    Vineri, 11 dec. 1864. A visat că a avut o convorbire cu Napoleon I revenit de pe insula Sf. Elena. (Napoleon încercuit cu roşu şi albastru).

•    Joi, 24 dec. 1864. Visat pe Gusty.

•    Luni, 4 ian. 1865. Visează pe Kogălniceanu.

•    Luni, 3 mai 1865. Noapte cu visu: Alegerea Domnului!

Un adevărat vis premonitoriu:

•    Joi, 27 ian. 1866. Visat că Prinţul Cuza a abdicat.

•    Sâmbătă, 26 febr. 1866. Visează pe Sturdza.

HUMOR

Nu se putea ca un om cu aşa o cuprindere intelectuală să nu aibă simţul umorului. De altfel, Asachi a cochetat şi cu genul comic, scriind comedioara Ţiganii. Poate că vârsta, nevoile şi viaţa mai atenuaseră din această calitate specifică, totuşi, nu chiar tuturor oamenilor inteligenţi.

Asachi practica un umor trist şi nu vom şti niciodată dacă nu cumva nu era un umor involuntar.

•    Luni, 11 febr. 1863. La visterie – nimica – Cumperat 12 găini şi un cucoş care s-a dat la Vica.

•    Marţi, 2 iul. 1863. Este reangajat provizornic grădinarul Schiză, reînviet!

•    Vineri, 15 nov. 1863. Am fost la Municipalitate spre alegerea membrilor ei înghesuiala a fost atât de mare încât, spre a nu fi etufat [asfixiat], abea am putut scăpa de acolo, mai ales văzând neorânduiala ce a urmat în aplicarea legii electorale.

•    Sâmbătă, 16 nov. 1863. Sfântul Matei în memoria lui Matei Millo, carele mi-a mâncat 100 galbeni.

•    Sâmbătă, 25 ian. 1864. Figaro meu m-a lăsat azi neras, pentru ca s-a dus de alaltaieri la ţară spre a mărita pe sora sa, i-am dat pe februarie anticipat 10 lei.

•    Luni, 6 apr. 1864. Bucătarul beat în superlatif!

•    Miercuri, 20 mai 1864. Orice grijă lăsaţi voi ce intraţi aice. Felicitaţie laconică a fratelui meu.

•    Luni, 29 iun. 1864. Fratele meu a venit la Aurora, felicitări, am scris şi cumnatei. A ieşit un manifest politic???

•    Sâmbătă, 15 aug. 1864. Concertul=0.

•    Marţi, 27 oct. 1864. Noapte lină. Visuri politice.

•    Duminică, 15 nov. 1864. Negură de London, Georgică dormit cu mine, mama sănătoasă, eu idem.

•    Luni, 24 ian. 1866. Parada aniversară, Reprezentaţie, teatru, iluminaţie, casierie = 0.

TEXTE

În jurnal, din loc în loc, apar diverse producţii, cu o incertă valoare literară, care par a fi nişte creaţii spontane şi care se pare că au un caracter inedit.

•    1 ian. 1864. Rugăciune// Aducem laudă şi mulţumire Prea-puternicului D-zeu că afară de neplăcere trecătoare, a conservat sănătatea pe mine şi pe familia mea, ca să o pot închipui sfat şi concurs a sprijini pe miezul înpregiurărilor foarte grele politice care se prepară în Europa la primăvara viitoare.

•    Duminică, 26 apr., Sf. Gheorghe 1864. Sântul Georgi cel Mare,/ De minune făcător,/ În Viaţa cea fugară,/ Să ni fie scutitor.

•    Duminică, 10 mai 1864. (urmează o creaţie cu o pronunţată tentă umoristică) Unchiul lui Nepotul său// Arde-mă, frige-mă, pe cărbune pune-mă,/ De la mine o nepoate,/ Nice un ban tu nu vei scoate!/ Asta giuru, crede-mă,/ Unchiu duios cu punga grea./ Pentru că a mele sume,/ Am să ieu înaltă lume./ Unde plin d'amor, de pace,/ Ţie pensie oi face,/ Pentru a ta fericire,/ Şi a unchiului amintire.

•    Joi, 25 iun. 1864. Epitaf// Sub această piatră zace,/ Corpul acel peritor,/ Ce de vreme se disface,/ Ear sufletu-i luă sbor,/ Şi înaltă lume aşteaptă,/ Decretul pentru a lui faptă!

•    Duminică, 26 sept. 1865. Urarea pentru Anul Nou 1866// Pe orisonul de Românie,/ Din ceriu o zână s-a arătat,/ Lumina, lege şi armonie,/ Peste popoare s-a reversat./ Fie deci cursul ei în ceru senin,/ Ca timpul ce sboară fără termin!

•    Anul Nou 1866, Sâmbătă. Primeşte o felicitare de la familia Gherghel, în limba polonă. În traducere: Să trăiască al nostru Asaki gloria în Românie!/ Voios plin de sănătate într-un îndelungat trai,/ Şi precum privighetoarea care la înfloritul mai,/ Umple aerul şi codrul de duioasă armonie.

•    Sâmbătă, 23 apr. 1866, Sf. Gheorghe. Sânte Eroule Martir, a Moldaviei patrone,/ Ce cu arma fulgerândă pe balaur ai învins!/ Ochiul tău aruncă astazi pe seri muna Matrona,/ Care-n a ei batrâneţe lacrimi de sânge a plâns.

•    Miercuri, 15 februarie 1867. Fie glorie lui Carlo şi majorităţii cete,/ Care-n lupta patriota o victorie a câştigat,/ Nu prin fos, nice prin arme ce prin drepturi înviete,/ Împărţind frăţeşte bunul care legea a decretat!

•    Duminică, 23 apr. 1867. Sântul Georgi.// Sânte Georgi erou mare,/ Sa ne fii de apărare,/ Fă şi astăzi o minune,/ Ş-acufunde în genune,/ Pe dragonul cel cumplit,/ Ce-a ni perde a droit,/ Vizite peste 20 cu-urări!

•    Sâmbătă, 23 decembrie 1867. Scrie Ermionei: De la Patria depărtată,/ Să primeşti şi astă data,/ Urarea cea mai bună,/ Ca cu soţul împreună,/ Să petreci în mângîierea,/ Până-o sută Primăvere,/ Şi să vii unde te chiamă,/ Unde părinte, frate, Mamă!

•    Miercuri, 26 dec. 1867. Sf. Ştefan: Necrolog, vechi cântec poporan// Ştefan! Ştefan! Voevod,/ a bătut pe Turci, Tătari,/ Pe poloni şi pe Ungari,/ a zidit spre amintire,/ 40 de monastire,/ Să trăească a lui nume,/ Cât vor fi creştini în lume!

Este foarte sensibil la manifestări de recunoaşterea activităţii şi meritelor sale, care sunt destul de rare în jurnal. Iată ce notează de ziua lui onomastică, 23 apr. 1866:

După Sfânta Liturghie am avut mângâiere a fi urat de o deputăţie de profesori şi şcoleri conduşi de D. Prof. Stoica cu un înscris pe versuri prin care generaţia actuală îmi arăta aici mulţumirea ca fondator al Şcoalei naţionale şi întemeietorul literaturii Române. O asemene manifestaţie mi-a pătruns până la lacrimi.

Asachi nu s-a bucurat, se pare, de foarte multă apreciere din partea semenilor. De aceea, la 51 de ani, în 1939, scrie în Meditaţia unui îmbătrânit poet: …poate că sînt de puţîni cinstit, de mulţi defăimat şi de nime iubit!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi