Un aspect îngrijorător este faptul că numărul cazurilor de copii cu întârzieri în dezvoltarea psihică și a limbajului, deficit de atenție, hiperactivitate, tulburări de comportament a crescut cu 34%, conform specialiștilor Asociației pentru Sănătatea Mintală a Copilului. O ipoteză explicativă pentru acest fenomen o reprezintă tendința de a supraexpune la ecrane copii cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani, mai ales în ultimii doi ani de pandemie. Putem observa și confirma împreună cum ecranele au devenit o prezență constantă în viața de familie.

Specialiștii în domeniul dezvoltării copilului recomandă ca până la doi ani, în perioada de dezvoltare senzorio–motorie, copiii să nu aibă acces deloc la ecrane. Între doi și doi ani și jumătate, ei pot sta maximum 20 de minute. Indicat este să fie alături măcar unul dintre părinți care să propună o conversație cu copilul și să îi explice conținutul pe care îl urmăresc împreună. Între 3 și 6 ani ei pot sta maximum o oră în fața ecranelor, urmând ca abia după 6 ani să ajungă la 1h 30/zi, fragmentat.

Problemele care apar la copii și sunt puternic legate de supraexpunerea la ecrane sunt legate de somn, alimentație, dezvoltarea limbajului, dezvoltarea cognitivă, gestionarea propriilor emoții și înțelegerea emoțiilor celorlalți, dificultăți în a realiza atașament sănătos/securizant față de membrii familiei. Sunt menționate probleme de relaționare și socializare, hiperactivitate, lipsa motivației.

Acestea sunt exemple solide care ne atrag atenția că este foarte important ca bebelușii și copiii mici să nu aibă acces la ecrane atât de devreme. Dacă totuși se întâmplă, după intervalele de expunere la ecrane este recomandat să se realizeze activități sub formă de jocuri, care să îi pună în contact direct cu persoanele și obiectele din mediul înconjurător.

Cercetătorii în domeniul bio-psiho-social susțin faptul că: „în primii doi ani de viață, creierul își triplează dimensiunea, de la o medie de 333 grame până la 1 kg. Creșterea în dimensiune are legătură directă cu stimularea externă și cu primele experiențe de viață. Imaginile luminoase cu succesiune rapidă obosesc creierul copilului, agitându-l, neliniștindu-l. Secvențe audio stridente, montaje rapide, flash-uri puternice, toate acestea supra-stimulează un creier în plină dezvoltare”, explică prof. Nicholas Christakis.

Recomandări pentru părinți

Este indicat să evităm televizorul în camera copiilor; îi poate distrage pe cei mici din programul de pregătire a temelor, din respectarea unui program de somn și de relaxare, poate dezorganiza și locul de unde servește copilul masa; copilul riscă să aibă acces la conținut online neadecvat.

• Încurajăm să se evite în timpul meselor asocierea mâncatului cu prezența telefonului/TV.
• Încurajăm crearea unei rutine zilnice cu perioade de activitate fizică, mișcare liberă pentru copil, evităm sedentarismul și implicit obezitatea infantilă provocată și de șederea în fața ecranelor.
• Este recomandat ca în timpul alocat pentru copil în fața ecranelor să fim lângă el, să îl încurajăm să comunice despre lucrurile pe care le urmărește.
• Este sănătos să încurajăm grupurile de joacă, interacțiunile constante cu alți copii, chiar și suplimentar orelor de școală/grădiniță/creșă.
• Părinții implicați activ într-o rutină de joacă (fizică, activă, cu jucării reale) alături de copiii lor construiesc un suport de sănătate emoțională celor mici, cu influență benefică pe termen foarte lung.

O discuție cu psihologul poate fi utilă. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.