Recensământ 2022. Socoteala din târg

Ne aflăm într-o zonă a prelungirii prelungirilor etapei post-autorecenzare, ce se va desfăşura până pe data de 24 iulie, adică pâna la sfârşitul săptămânii. În intervalul rămas, locuitorii ţării noastre se mai pot recenza în punctele fixe deschise în toate UAT-urile locale din ţară începând cu 8 iulie. Deşi metoda nu a fost inclusă iniţial în calendarul Recensământului 2022, îşi demonstrează utilitatea, etapa recenzării faţă în faţă dovedindu-se insuficientă. La 24 iulie nu vom şti decât cu aproximaţie câţi locuitori au judeţele şi UAT-urile locale ale României la 1 decembrie 2021 – momentul de referinţă al recensământului. Vom şti doar numărul celor înregistraţi, dar nu şi populaţia. Cel mai probabil etapa prelucrării statistice a datelor, necesară nu numai calculării indicatorilor şi structurilor demografice, ci şi corecţiilor statistice, va duce la o amânare a publicării datelor finale cu încă vreo câteva luni.

2. Datele preliminarii teritorializate de la finalul fiecărei etape de desfăşurare a RPL 2022 au fost oferite publicului cu mare zgârcenie. După o căutare anevoiosă pe internet a rezultatelor de la finalul fiecărei etape, am găsit în câteva surse de popularizare a informaţiei (diverse site-uri sau în media locală) câteva date, dar şi acestea cu ţârâita.

Într-una dintre surse aflăm că la sfârşitul zilei de luni 11 iulie, Institutul Naţional de Statistică anunţa o populaţie recenzată de 15,3 milioane locuitori. Conform aprecierilor oficiale, această valoare reprezintă puţin peste 80 la sută din cei aproximativ 19 milioane de locuitori, cât reprezintă populaţia rezidentă estimată la 1 decembrie 2021. Dacă vom considera ca fiind reală acestă populaţie, au mai rămas de recenzat în intervalele 12-17 iulie şi în prelungirea 17-24 iulie aproximativ 3,4 milioane de persoane. Pe 15 iulie, procentul populaţiei recenzate ajunsese la 85%, ceea ce ar înseamna 16,15 milioane de persoane.

3. Diferenţele teritoriale ale gradului de recenzare sunt substanţiale. La 11 iulie, doar judeţul Botoşani îşi recenzase întreaga populaţie. Încă 8 judeţe aveau mai mult de 90% din populaţie recenzată, iar valori inferioare (sub 75%) se înregistrau în 6 judeţe. Pe data de 15 iulie, şi Bistriţa-Năsăud, şi Vrancea şi-au încheiat recenzarea. Cu cele mai mari “restanţe” au rămas: Bucureşti, Timiş, Ilfov, Iaşi, Caraş-Severin, Sibiu şi Cluj.

Iată şi câteva valori ale populaţiei recenzate la nivelul celor mai mari oraşe regionale ale României, a căror populaţie rezidentă estimată e de peste 300 de mii de locuitori. La data de 17 iulie, în Timişoara erau înregistraţi doar 176 mii de persoane. În dreptul Clujului, dar la finalul perioadei de autorecenzare (27 mai), erau 169.410 persoane, iar în cazul Iaşului, pe 5 iulie, 165.653 de persoane. Nefiind sincronizate, aceste date nu pot sta la baza unei ierarhii urbane actuale.

4. Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?

De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.

De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori. O valoare extrem de apropiata de cea maximală calculată de mine (doar cu 100 de locuitori mai mică), utilizând intrările şi ieşirile din sistemul demografic local, conform bazei TEMPO. Însă, aceasta valoare e supraestimată. În seria din Teritorii subiective (ZDI) Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? , dar şi în textul Diavolul se ascunde în detalii  din siteul miscareamoldova.ro am identificat şi câteva surse ale ecartului consistent dintre realitate şi valorile din baza de date TEMPO.

Într-un teritoriu în care emigraţia autohtonilor şi imigraţia formală basarabeană sunt extrem de active, precum cel al municipiului Iaşi, “conflictul” statistic între populaţia după domiciliu şi populaţia rezidentă se repercutează şi asupra altor indicatori demografici, susceptibili de a vicia datele populaţiei rezidente. Numărul de născuţi vii, indicator a cărei definiţie s-a schimbat în intervalul intercenzitar actual (raportându-se acum la reşedinţa obişnuită – vezi metadata TEMPO) e un astfel de indicator, care se reflectă cel mai probabil asupra creşterii formale (falsă din perspectiva teritorială) a populaţiei rezidente. Schimbarea definiţiei se reflectă asupra creşterii spectaculoase a numărului de născuţi vii, mai ales după 2014. Avem certitudinea că o bună parte a celor înregistraţi nu sunt locuitori de facto ai localităţilor. În judeţul Iaşi am identificat un surplus de aproximativ 16 mii de născuţi vii în perioada intercenzitară. Dacă ţinem cont doar de acest fapt, populaţia la care ar trebui să ne raportăm nu e de 795 mii locuitori, ci de 779 de mii. În ceea ce priveşte municipiul Iaşi, avem o supraînregistrare de peste 11 mii de născuţi vii, ceea ce ar însemna că ne aflăm la limita valorii de 300 de mii de rezidenţi.

Fără doar şi poate avem lacune şi în dreptul altor indicatori (migraţia externă, migraţia internă, definitive sau nu), iar faptul ca la 1 decembrie 2021 eram în plină pandemie şi orele se desfăsurau în majoritate online, determină ca o bună parte a studenţilor să nu fie atribuiţi Iaşului, sau Clujului, Timişoarei sau altor centre universitare importante.

5. Câţi vom fi recenzaţi pe 24 iulie? Pornind de la un model statistic imaginat de Vasile GHEŢĂU într-un articol de pe contributors.ro (aici ), pentru data de 17 iulie, putem face o extrapolare (cam grosieră, ce-i drept) pentru ultima zi a recensământului – aproximativ 90% pentru municipiul Iaşi (280 de mii de locuitori) şi 95% pentru judeţ (<760 mii).

6. Dacă vrem să însemnăm ceva mai mult pe harta distribuţiei fondurilor europene sau bugetare naţionale, fiţi responsabili, dragi ieşeni! Dacă nu aţi fost recenzaţi, mai aveţi câteva zile. Dacă nu sunteţi în localitate, apelaţi la un prieten!

PS. S-a anunţat o nouă prelungire a RPL 2022 – 31 iulie. O altă dată dintr-un interval în care o mare parte a locuitorilor sunt în concediu, iar majoritatea studenţilor absenţi; măcar o parte dintre aceştia erau rezidenţi ai Iaşului la 1 decembrie 2021. 1 noiembrie era mai bine!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi