”România nu este nici de departe ferită de consumul nociv de alcool, dimpotrivă. În ţara noastră, în multitudinea de cancere legate de consumul de alcool, se disting două malignităţi de sferă digestivă care frapează atât prin incidenţă cât şi prin înalta mortalitate: cancerul de esofag şi cancerul hepatic. Aceste cancere prezintă anumite particularităţi în legătură cu care alcoolul joacă un rol central. În cazul ambelor tumori, pe de o parte alcoolul ca un determinant direct al procesului de carinogeneză prin efectul toxic direct. Pe de altă parte, alcoolul reprezintă un factor de risc – un catalizator – pentru boli asociate precum obezitatea, boala ficatului gras metabolic sau diabetul zaharat, influenţând astfel creşterea morbidităţii unor boli strâns legate cauzal de tumorile esofagiene sau hepatice. În acest mod, consumul excesiv de alcool îşi manifestă caracterul nociv prin mai multe verigi din cadrul bolilor oncologice de care este legat”, a explicat Dr. Gheorghe Bălan (FOTO), medic specialist gastroenterologie – endoscopie digestivă intervenţională, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe ”Sf. Spiridon”, Iaşi.

Studiul arată că numărul cazurilor noi de cancer legate de consumul de alcool variază destul de mult între diversele regiuni ale lumii, cele mai multe cazuri înregistrându-se în Asia de Est şi Europa Centrală şi de Est, iar cele mai puţine în Africa de Nord şi Asia de Vest (acolo unde trăiesc şi importante populaţii musulmane în rândul cărora consumul de alcool este mai puţin întâlnit). Proporţia cea mai ridicată de cazuri de cancer legate de alcool este estimată a fi în Mongolia (circa 10 la sută), Moldova (7,9 la sută), România (6,8 la sută) şi China (6,2 la sută), în timp ce la polul opus sunt Kuweitul, Libia (sub 5 cazuri, se consideră 0 la sută) şi Arabia Saudită (0,1 la sută). Această proporţie este estimată la 5% în Franţa (20.000 de cazuri), la 4% în Regatul Unit (16.800), la 3% în Statele Unite (52.700) şi la 4% în Germania (21.500). În cazul femeilor, cele mai multe cazuri de cancer legate de consumul de alcool se înregistrează în Belarus, România şi Rusia, dar şi în Australia, Noua Zeelandă şi în Europa de Vest.

Tipuri de cancer cu risc amplificat de consumul de alcool

Publicat în revista medicală The Lancet Oncology, studiul enumeră şapte tipuri de cancer al căror risc este amplificat de consumul de alcool: la cavitatea bucală, faringe, laringe, esofag, colon-rect, ficat şi sân la femei (adică, în total 6,3 milioane de cazuri în 2020). În 2020, tipurile de cancer cu cel mai mare număr de cazuri noi asociate consumului de alcool au fost cancerul de esofag (aproape 190.000 de cazuri), cancerul de ficat (circa 155.000 de cazuri) şi cancerul de sân la femei (98.000 de cazuri).

Estimările au fost făcute corelând date din 2020, pe ţări, cu date înregistrate în urmă cu zece ani (timpul necesar ca boala să se manifeste). Cercetătorii au folosit, de asemenea, date referitoare la vânzări, producţie, impozite şi consum de alcool pentru a estima câte persoane au băut pe zi în ţările din întreaga lume. Astfel, cercetătorii au estimat că 741.300 dintre aceste cancere (adică 4% din numărul total de cazuri noi de cancer în lume în 2020) ar putea fi direct legate de alcool.

Cât alcool face rău

Majoritatea cancerelor (86%) care pot fi puse pe seama alcoolului sunt asociate unui consum „riscant şi excesiv” (peste două băuturi alcoolice pe zi), potrivit studiului. Dar chiar şi un consum „uşor până la moderat” (până la două pahare de alcool pe zi) reprezintă 1 din 7 cazuri asociate alcoolului, adică peste 100.000 de cazuri noi de cancer în lume în 2020, a estimat agenţia din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Autorii subliniază că cercetări anterioare au constatat că alcoolul poate cauza deteriorarea ADN-ului şi poate afecta secreţia de hormoni, ceea ce de asemenea poate contribui la dezvoltarea cancerului.

”Fără îndoială, în România patologia legată de alcool este una frecventă şi caracterizată de morbiditate şi mortalitate semnificative, alarmante. Între cauzele care au determinat o astfel de realitate, cel puţin în îara noastră, se numără pe lângă alcool şi alte numeroase comportamente nocive adesea asociate consumului de alcool: tabagismul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, igiena precară, chiar şi promiscuitatea vieţii sexuale şi de familie. De aceea, România este, într-adevăr, în rândul ţărilor cel mai înalt afectate de consumul de alcool. Tocmai de aceea, politicile de conştientizare a populaţiei referitor la efectele dăunătoare ale alcoolului ar trebui să pună mai mare accent pe frecvenţa, amploarea şi agresivitatea bolilor legate de consumul de băuturi alcoolice. Aceste măsuri trebuie implementate la toate categoriile de vârstă şi fără restricţii de tip socio-economic”, a mai adăugat Dr. Bălan.

Studiul are însă limitări, subliniază The Lancet Oncology. Pe de o parte, nu ţine seama de întreruperile de asistenţă medicală cauzate de pandemia de COVID-19, care ar fi putut duce la subdiagnosticarea anumitor cancere anul trecut. Pe de altă parte, nu integrează interacţiunile dintre consumul de alcool şi alte fenomene precum tutunul sau obezitatea, cărora li se pot imputa, de asemenea, cancerele.