RPL2021. Imigraţia formală basarabeană şi erorile de înregistrare

În cele câteva articole ce au avut ca subiect Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) 2021 am semnalat posibilele surprize pe care le-ar putea aduce această înregistrare. Încă din martie anul trecut, în seria Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind, text preluat într-un format ce aduce şi detalii tehnice pe site-ul miscareamoldova.ro (Diavolul se ascunde în detalii), anticipam scăderea abruptă a populaţiei marilor oraşe în raport cu populaţia rezidentă estimată la acea vreme. Identificam ca sursă principală a scăderii dimensiunii marilor oraşe populaţia de studenţi, categorie care la momentul 1 decembrie 2021 (data reper a RPL2021) se afla în marea ei majoritate acasă, făcând cursuri online, şi nu în centrul universitar. Ceea ce nu am anticipat a fost dimensiunea acestei replieri demografice a acestei categorii de oraşe. Pornind de la informaţiile din baza de date TEMPO, ţinând seama de toate reperele statistice identificabile ce ar putea influenţa înregistrarea populaţiei rezidente a Iaşului sau a Timişoarei, cele două oraşe nu puteau coborî sub 290 de mii de locuitori, dar datele provizorii RPL2021 au demonstrat că se poate (Iaşul – 272 de mii, iar Timişoara – 250 de mii).

Astăzi vă propun un articol despre supraînregistrare.

Una dintre sursele erorilor de înregistrare la RPL2021 a fost migraţia formală basarabeană, care a dus la supraînregistrarea populaţiei unor UAT-uri locale (comune, oraşe şi municipii) din aproape toate judeţele Moldovei, regiune ce reprezintă ţinta principală a acestui tip de migraţie.

O parte dintre aceste UAT-uri pot fi depistate cu uşurinţă. În primul rând, e vorba despre acele creşteri neobişnuite în cazul unor comune botoşănene ce aparţin ruralului profund, cu o accesibilitate redusă la oraşul capabil să periurbanizeze: Vârfu Câmpului, Ripiceni, Drăguşeni, Păltiniş, Hăneşti sau în cazul oraşului Darabani, ce nu pot fi explicate prin modelele de evoluţie demografică manifeste în prezent în România (periurbanizarea, de exemplu). Alături de aceste UAT-uri, există şi un număr mare de comune a căror evoluţie între 2011 şi 2021, chiar dacă a fost uşor negativă, a fost mult atenuată, în raport cu vecinătăţile. Putem vizualiza UAT-urile ce alimentează discontinuităţile de evoluţie demografică în harta ce prezintă dinamica populaţiei României între ultimele două recensăminte.

Menţionăm că unele creşteri aparent suspecte pot fi explicate prin remigraţia din perioada pandemică. În Moldova, multe astfel de cazuri pot fi identificate în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. În restul ţării sunt cazuri în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Harghita. Dacă această mişcare de retur a fost reală şi/sau durabilă, nu avem cum să ştim (încă!).

CLICK AICI pentru harta mare

Pentru depistarea localităţilor unde s-au realizat erori de înregistrare au fost selectate toate UAT-urile din judeţele moldovene ce au avut o migraţie basarabeană activă din 2012 încoace. Selecţia acestora s-a realizat pornind de la baza de date TEMPO – INSSE (tabelele pe localităţi: POP310E – Imigranti definitivi pe judete si localitati de destinatie).

Identificarea localităţilor unde s-a produs supraînregistrarea a ţinut cont şi de alţi indicatori, cel mai important fiind numărul de născuţi vii (tabelele TEMPO – INSSE pe localităţi: POP201D – Nascuti vii pe judete şi localitati). De ce născuţii vii? Pentru că în cazul acestei variabile s-a produs în perioada intercenzitară o schimbare a definiţiei: „începând din anul 2012 sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la Oficiile de Stare Civilă din România.” (cf. metadata TEMPO – INSSE). Ca atare, devine dificil de separat numărul de nou-născuţi rezidenţi ai localităţilor de cel al nou-născuţilor care au doar domiciliul formal în localitate. Practic, din această perspectivă, putem suspecta de supraînregistrare toate localităţile ţintă ale migraţiei formale basarabene. Şi nu numai! Conform definiţiei, putem suspecta de o oarecare supraînregistrare majoritatea UAT-urilor din România. Oricum, privind acest indicator la nivelul localităţilor cu emigraţie activă către vestul european, observăm pe intervalul 2011-2021 o creştere a numărului de născuţi vii.

Dacă numărul de imigranţi formali basarabeni poate fi eliminat din populaţia rezidentă (cea prezentă de facto în localitate) cu o oarecare uşurinţă, surplusul de născuţi vii datorat înregistrărilor pruncilor de către mame ce au doar domiciliu (nu şi reşedinţa obişnuită!) în localitate, nu poate fi decât estimat, pornind de la valorile centrale – media, mediana – specifice perioadei anterioare anului 2012.

E de salutat faptul că DJS-urile din Iaşi şi chiar din Vaslui (ţintele predilecte ale migraţiei din Republica Moldova) au făcut eforturi pentru a elimina din înregistrare migraţia formală basarabeană. Cu toate acestea, persistă erorile datorate numărului mare al născuţilor vii înregistrat în dreptul localităţilor, deşi o bună parte a acestora locuiesc de facto în altă parte. Cele mai evidente cazuri sunt: municipiul Vaslui (un plus estimat de 8000 de născuţi vii ce au rezidenţa în altă parte, valoare ce a făcut din oraşul moldovean cea mai activă demografic reşedinţă de judeţ din România), comunele Scânteia, Grajduri, Moşna, Prisacani, Popeşti ce au înregistrat o creştere în perioada intercenzitară ce nu poate fi justificată nici statistic, nici funcţional.

O lehamite mare am în ceea ce priveşte înregistrările din judeţul Botoşani, cele mai gogonate din ţară! N-ar fi exclus ca la nivel judeţean supraînregistrarea să fi adus un plus de 20 de mii de locuitori.

(Pentru statisticienii din Botoşani am şi o veste. Prin penibilul lor comportament profesional au afectat poziţia judeţului în toate ierarhiile per capita.)

În aşteptarea datelor finale ale RPL 2021, poate că harta cu erorile de înregistrare datorate imigraţiei formale din Moldova de răsărit va fi de folos celor ce vor lucra cu datele provizorii.

CLICK AICI pentru harta mare

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi