Astfel, prezentăm mai jos situaţia pentru anul 2021, precum şi problemele esenţiale pe care le ridică plata pensiilor în România: privit cu realism, ansamblul are nevoie de câteva corecţii bazate pe date certe, precum şi pe explicaţii în privinţa punctelor în care cifrele nu se potrivesc.

Astfel: Pensia şi limita de vârstă

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în anul 2021 de 1.799 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Naţională de Pensii Publice. Suma a fost uşor mai mare în luna decembrie, când a ajuns la 1.804 lei iar raportul faţă de venitul salarial mediu comunicat pentru anul trecut de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a fost de 52%.

Valoarea amintită mai sus priveşte 3,65 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea şi vechimea normată prevăzută de lege, şi a condus la cheltuieli din bugetul public de aproape 80 miliarde lei sau 6,6% din PIB-ul prognozat pentru 2021 (1.190,3 miliarde lei).

De reţinut, de aşa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) , au avut parte doar 78,5% dintre cei care au primit lunar pensii. Celelalte persoane sunt, de fapt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare.

Beneficiarii asimilaţi şi ecartul între femei şi bărbaţi

În ordinea ponderii cu care intră în calculul general al aşa-numitei pensii la nivel naţional, figurează în datele CNPP urmaşii (10%, care primesc bani „in-memoriam”, în baza contribuţiei unui fost membru al familiei), cei încadraţi pe trei clase de dizabilităţi care îi împiedică să lucreze (9,2%), cei care au ieşit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu şanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).

Doar 0,28% dintre pensionari au reuşit să se încadreze în cerinţele impuse pentru a beneficia de pensia fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale) iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,017%) şi includerea excepţională la ajutor social (0,004%) sunt neglijabile numeric.

Includerea tuturor acestor categorii de persoane în categoria mare de pensionari ca şi beneficiari de pensii dar nu şi neapărat de foşti contributori la sistemul de asigurări sociale conduce la anunţarea unei pensii medii pe sistem amestec de mere, pere şi alte tipuri de gutui la valoarea de 1.602 lei (vehiculată îndeobşte în mass-media), în creştere cu 10,53% faţă de anul 2020 (contrar percepţiei publice).

De reţinut, fără a intra în amănunte dar pe baza datelor mai detaliate prezentate, pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 55,6% din numărul de beneficiari) a fost anul trecut de numai 1.567 lei, respectiv doar 75% din suma medie încasată de bărbaţi (2.090 lei).

Această situaţie, chiar dacă poate fi explicată pe bază de contributivitate şi este chiar mai avantajoasă decât realitatea taxării fostelor angajate prin raportarea punctajelor cumulate la un numitor mai redus (durata legală de muncă este mai mică la femei), creează o problemă majoră pentru luarea unor decizii viitoare, deoarece 60% pensie din salariul mediu net la bărbaţi nu suferă comparaţie cu doar 45% în cazul doamnelor mai în etate retrase din activitate.

Cititi materialul integral pe cursdeguvernare.ro