Pacemakerul este compus din:

 

• Generator de puls (bateria), implantat cel mai frecvent subcutanat în regiunea subclaviculară stângă;

• Sonde de stimulare (electrozii), care sunt introduse pe cale endovenoasă și au rolul de a conduce impulsul electric generat de baterie până la nivelul cordului, generând contracția acestuia.

 

Sondele se fixează intracardiac pasiv prin plasare la nivelul endocardului sau cu fixare activă prin intermediul unui mic șurub la nivelul endomiocardului cavității respective. Ulterior, adiacent locului de puncție venoasă, se creează un buzunar subcutanat în care se plasează generatorul stimulatorului, se suturează incizia și se aplică un pansament compresiv.

 

Procedura este realizată de medicii cardiologi cu competență în domeniul implantării stimulatoarelor și defibrilatoarelor cardiace, intervenția având loc sub anestezie locală (pacientul nu va fi adormit), utilizând fluoroscopie, o tehnică imagistică care folosește raze X și permite vizualizarea în timp real a cordului, pe măsură ce sunt introduse sondele de stimulare și este plasat pacemakerul.

 

 

Există 3 tipuri de stimulatoare cardiace:

• unicameral: trimite impulsuri electrice către ventriculul drept (cel mai frecvent) sau atriul drept, fiind compus din generator de puls și o sondă de stimulare plasată în una dintre cele 2 cavități;

• bicameral: transportă impulsuri electrice la atriul drept și ventriculul drept pentru a corela contracțiile dintre cele două camere ale inimii, fiind compus din generator și două sonde de stimulare;

• tricameral/biventricular (terapie cunoscută și ca terapie de resincronizare cardiacă – CRT): destinat persoanelor cu insuficiență cardiacă refractară la tratamentul medicamentos și bloc major de ram stâng; presupune, pe lângă electrozii situați în atriul drept și ventriculul drept, implantarea unei a treia sonde, într-o venă situată în dreptul ventriculului stâng, în vederea resincronizării contracției cardiace.

 

Pacemakerul funcționează doar atunci când este necesar. Dacă inima pacientului bate lent, stimulatorul cardiac trimite semnalele electrice care declanșează contracția cardiacă. În perioadele de timp în care activitatea electrică a inimii este normală, pacemakerul nu descarcă impulsuri, așteptând perioada de pauză cardiacă pentru a stimula cordul. Suplimentar, stimulatoarele cardiace dispun de senzori care decelează exercițiul fizic sau rata respirației și se adaptează prin creșterea proporțională a frecvenței cardiace, adică au capacitatea de adaptare a frecvenței cardiace în funcție de nevoile fiziologice ale pacientului. De asemenea, aceste dispozitive monitorizează continuu activitatea cardiacă, stocând-o sub forma unor electrocardiograme intracavitare, episoadele de aritmii putând fi astfel vizualizate la controlul stimulatorului.

 

La Spitalul de Cardiologie Clinică și Intervențională Arcadia se pot implanta, interoga și programa stimulatoare cardiace. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.