Rapide şi, se pare, mult mai eficiente decât cele folosite până acum, care aveau o marjă de eroare importantă. Folosind o testare rapidă, putem face mai multe teste şi, implicit, vom avea o imagine mai aproape de realitate a îmbolnăvirilor din România. Rezultatul unui asemenea test se poate primi în doar 15-30 de minute, comparativ cu testul PCR, care poate dura de la câteva ore la o zi sau chiar mai mult. De acest test vor beneficia, în special, spitalele dar se doreşte ca acestea să poată fi achiziţionate şi din farmacii de către publicul larg, în condiţiile în care procedura de prelevare a probelor nu necesită o pregătire specială medicală.

„Urmărim cu mare atenţie testele rapide antigen care au apărut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a şi formulat recomandări pentru două tipuri de teste şi încercăm achiziţia acestui tip de testări. (…) Noi ne-am planificat să achiziţionăm un milion de teste în discuţiile pe care le-am avut, numai că ele trebuie găsite efectiv, testele respective, deja există un contract semnat, pe peste 40.000 de teste care vor fi utilizate deocamdată în unităţile de primiri urgenţe“, a declarat, duminică, prim-ministrul Ludovic Orban. Germania a comandat deja 20 de milioane de teste, iar Franţa şi Elveţia şi-au anunţat intenţia şi ele intenţia de a le achiziţiona. Pentru că traversăm, din punct de vedere calendaristic, dar şi epidemiologic, o perioadă în care teama de o posibilă îmbolnăvire cu noul coronavirus este exacerbată de inevitabilele viroze de sezon. Cu toţii suntem bulversaţi şi îngrijoraţi, pe de o parte pentru propria sănătate, pe de altă parte că, asimptomatici fiind îi putem îmbolnăvi pe cei din jurul nostru.

Medicii pneumologi spun că, mai ales în contextul manifestării asimptomatice, este greu să ne dăm seama dacă este vorba de o viroză banală sau de o îmbolnăvire cu noul coronavirus. Ce se poate face în această situaţie? „La acest moment, este bine că există testul de antigen rapid. Îl poate face oricine acasă, nu necesită să mergi la un laborator. Este ca la testul de sarcină, nu necesită personal calificat. Sfatul meu este să nu te limitezi să faci unul singur. Este bine să îl repeţi şi, dacă de fiecare dată va ieşi negativ, atunci poţi fi liniştit. Un lucru bun este şi faptul că testul rapid este mai accesibil, din punct de vedere financiar, decât cel PCR“, explică Prof. Dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumolog. Potrivit firmelor care îl comercializează, preţul unui test rapid este în jur de 50 de lei, în timp ce un test PCR depăşeşte 250 de lei. Pe de altă parte, susţine profesorul, este necesar să respectăm, în continuare, măsurile de protecţie. „Este ca în cazul «Modelului caşcavalului elveţian». Aşa cum se menţionează şi pe imaginea pe care v-am trimis-o, toate straturile sunt importante, pentru că niciunul nu este perfect. De aceea, este important să respectăm setul de reguli cu distanţa socială, purtarea măştii, spălarea mâinilor şi, dacă este necesar, testul rapid“, a mai menţionat Prof. Mihăescu.

O comparaţie între testul PCR – gold standard-ul actual – şi testele antigen SARS-CoV-2 arată că primele sunt mai precise, fiind afectate numai de eroarea umană – pentru că vorbim de o probă care trebuie pregătită, însă testele antigen au o sensibilitate de peste 95%, sunt ieftine şi rapide. Potrivit unui articol apărut în revista Medica Academica, în Statele Unite se efectuează zilnic, în medie, 700.000 de teste PCR cu tampon pe nas, în comparaţie cu aproximativ 500.000 în urmă cu două luni. Dar timpii de răspuns sunt de până la două săptămâni. Voci ale specialiştilor americani au spus că un test care dă rezultate la 72 de ore nu este util şi nici nu ar trebui plătit de contribuabil. Datele comunicate în România pe 3 noiembrie 2020, pentru ziua precedentă, raportau un total de 3.305.309 teste efectuate la noi, de la începutul pandemiei, din care 30.336 în ultimele 24 de ore – 17.698 conform definiţiei de caz, iar 12.638 la cerere. Pentru 6 judeţe, rata de transmitere la 1000 de locuitori depăşea 4. Un număr de 11.897 pacienţi erau internaţi în spital, dintre care 974 la ATI. Datele statisticii europene arată o corelaţie – firească – între numărul de cazuri raportate şi testare – cu cât nivelurile de testare sunt mai mari, cu atât mai multe cazuri sunt raportate.

Din punct de vedere al testării, statele europene s-au poziţionat în trei eşaloane, un grup care testează masiv, corelat şi cu un statut financiar mult mai bun, uneori şi cu o populaţie mai mică (cifrele reprezintă număr de teste la 100 000 de persoane), un al doilea grup cu nivele de testare medii (1000 – 2000 teste la 100 000 de locuitori) şi un al treilea grup, format în principal din statele est-europene, cu rate de testare mai mici. Eşalonul superior cuprinde în ordine: Luxemburg (6293), Danemarca (5295), Islanda (3969), Malta (3369), Marea Britanie (2710) şi Belgia (2248). Cu o rată de testare de 741, România este a şasea din coadă din 33 de state europene, fiind urmată cu nivele de testare şi mai mici în ordine de Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, este menţionat în Medica Academica.