”La acest moment există două programe, unul de educație și prevenție și cel strict de diabet care presupune consultație, diagnostic și tratament. De luna trecută aceste două programe s-au unit, specialiștilor în diabet alăturându-li-se medicii de familie. Acest demers și-a propus să pună un accent deosebit pe prevenție, pentru că suntem în secolul în care cu toții trebuie să înțelegem că trebuie lucrat foarte mult în această direcție. Pentru că atunci când boala este declașată deja, deși noi, medicii, luptăm cu toate armele medicale pe care le avem la dispoziție, pacienții trebuie să știe că ce s-a stricat în câțiva ani este foarte greu de recuperat, dacă nu cumva acest lucru este chiar imposibil”, a explicat dr. Olimpia Guțu, medic primar în diabet, nutriție și boli metabolice.

Practic, crearea unui plan național ar ajuta la integrarea tuturor serviciilor medicale și conexe acordate pacienților în scopul prevenirii și depistării precoce a diabetului zaharat și la îmbunătăţirea și creșterea predictibilității procesului decizional, precum și creşterea eficacităţii, eficienţei şi transparenţei fondurilor publice alocate pentru prevenirea și depistarea preoce a diabetului zaharat.

Proiectul de act normativ clarifică și măsurile de prevenire și depistare precoce a diabetului zaharat, care sunt definite drept ansamblul intervențiilor asupra factorilor cu efect nefavorabil sănătății efectuate în scopul reducerii riscurilor de apariție a afecțiunii, dizabilitate sau deces determinate de această boală.

Ca în toate bolile cronice, Planul național de diabet zaharat își propune să irmărească cele patru etape esențiale, respectiv prevenția primordială, prevenția primară, prevenția secundară șu prevenția terțiară.

Atunci când vorbim de prevenția primordială a diabetului zaharat, medicii diabetologi spun că aceasta face referire la depistarea factorilor de risc și luarea măsurilor corespunzătoare ca acești factori să fie eliminați. Este vorba despre persoane aparent sănătoase, care au o toleranță normală la glucoză, dar care prezintă o serie de factori de risc precum excesul ponderal/obezitate, istoricul familial, hipertensiunea arterială, istoricul de diabet gestațional. 

”În ce privește prevenţia primară, aceasta înseamnă că trebuie să facem screening în populația cu risc, astfel încât pe baza acestuia să putem pune, atunci cînd este cazul, diagnosticul de prediabet. Prediabet înseamnă că valorile glicemiei bazale sau a glicemiei pe nemâncate, cum i se mai spune, să fie între 100 și 125 mg/dl iar valorile testului de toleranță la glucoză să fie între 140 și 199 mg/dl. Toată lumea trebuie să știe că prediabetul este cea mai importantă fază a profilaxiei diabetului zaharat. Pentru că atunci când diagnosticăm prediabetul putem lua toate măsurile ca să prevenim sau să întârziem instalarea diabetului zaharat. De aceea, acestor persoane li se recomandă controale anuale și sunt în atenția noastră”, a menționat dr. Olimpia Guțu.

Cea de a treia etapă, prevenţia secundară include strategiile care sunt realizate după ce diabetul zaharat a fost deja detectat pentru a preveni sau întârzia dezvoltarea complicaţiilor cronice ale bolii. 

”Pentru că aceste complicații sunt cel mai greu de gestionat, pentru că pot deveni invalidante. Practic, prin apariția acestor complicații ajungem la prevenția terțiară, care este faza cea mai dificilă din punct de vedere medical pentru pacient. Tocmai de aceea trebuie să ne îndreptam spre partea de profilaxie primară și să încercăm să ”prindem” pacientul în faza de prediabet. Să nu uităm că o persoană din 10 face diabet dar 3 persoane din 10 au prediabet. Și că prevalența la prediabet este de 5 ori mai mare decât prevalența la diabet zaharat. Faptul că la un pacient diagnosticat o persoană este nediagnosticată reprezintă realmente o problemă”, a conchis dr. Olimpia Guțu.

Tocmai de aceea, Planul va include măsuri pentru a determina adoptarea şi menţinerea de către populaţie a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, pentru asigurarea accesului persoanelor la servicii medicale acordate în scopul depistării precoce a diabetului zaharat, precum și pentru asigurarea cadrului normativ şi instituţional astfel încât orice persoană diagnosticată cu o formă de diabet zaharat să beneficieze de servicii medicale, servicii conexe actului medical, educație terapeutică, tratament farmacologic, dispozitive medicale și altele asemenea în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cu atât mai mult cu cât, spun medicii diabetologi, depistat într-un stadiu incipient, diabetul zaharat poate fi ţinut sub control fără medicaţie, cu dietă adecvată şi activitate fizică zilnică.