Dar, tot medicii spun că, din păcate, sistemul sanitar din România este orientat, exclusiv, spre tratament, și mult prea puțin spre prevenție.

”Doar 1% din cheltuielile totale de sănătate au reprezentat cheltuieli cu prevenția, respectiv 20 de euro pe cap de locuitor față de media europeană care este de 102 euro. Practic, cheltuim pentru prevenție, în medie de cinci ori mai puțin față de media europeană”, a menționat Dan  Zaharescu, , directorul executiv al Asociației Române a Ptoducătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în cadrul dezbaterii ”Prevenția și descoperirea precoce a îmbolnăvirilor, soluții pentru creșterea rezilienței în sistemul sanitar”, la care au fost invitați, alături de mulți alți specialiști din domeniul medical, ministrul Sănătății Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Nelu Tătaru etc.

Concluzia celor prezenți a fost aceea că, acum, mai mult ca oricând, este nevoie de o schimbare de paradigmă, dar și de date și informații precise și actualizate la starea generală de sănătate a populației și la o serie întreagă de alte elemente care pot ajuta procesul decizional în acest domeniu

”Intenția de a ne focaliza pe prevenție este absolut lăudabilă. Numai că trebuie conceput un program coerent care să stimuleze omul care se simte bine, pe care nu îl supără nimic, și care nu are nicio motivație de a veni la medic. În momentul de față, în România, nu se poate vorbi despre o prevenție coerentă, în care să fie implicată toată populația. Până la urmă, prevenția este matematică, se calculează procente din populație, în baza unui algoritm, pe grupe de vârstă, gen (femei/bărbați), factori de risc pentru boli… Și acum se face ceva în cadrul celor două consultații anuale de care beneficiază asigurații la medicul de familie, un fel de examen de bilanț privind un set de 4-5 boli (boli cardiovasculare, diabet, depresie etc) dar nu este o depistare focalizată, cu atât mai mult cu cât la medic ajung oamenii cu probleme medicale și nu cei sănătoși. În țări în care se face cu adevărat prevenție oamenii sănătoși au un carnet special în care sunt notați, la fiecare 1-2 ani, în funcție de vârstă, principalii parametri de sănătate, pentru a putea fi ulterior comparați”, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași.

La nivel de intenție, participanții la această dezbatere au menționat că există o mulțime de motive pentru care trebuie încurajate politicile care sprijină prevenția, fie prin screening, fie prin depistarea precoce a unor boli grave precum și imunizarea prin vaccinare. Aceste politici ar putea avea potențialul de a asigura pe termen lung sustenabilitatea economică a sistemelor de sănătate, prin reducerea costurilor cu asistența medicală, dar pot conduce și la obținerea de beneficii economice mult mai largi prin asigurarea unei productivități mai bune și mai constante a forței de muncă.

”Este adevărat, pe termen lung, adică peste minimum 10 ani, prevenția va degreva sistemul medical de sume importante alocate medicinei curative. Dar, pe termen scurt, aceste cheltuieli vor crește pentru că screeningul și depistarea precoce vor identifica mai multe persoane cu probleme de sănătate care vor avea nevoie de tratament. În Australia, după 10 ani de programe coerente care au vizat medicina preventivă, morbiditatea prin boli cardiovasculare a scăzut foarte mult. De aceea, repet, este necesar ca aceste programe să se desfășoare de-a lungul anilor, după un plan bine stabilit și nu punctual, cu caravane sau depistare întâmplătoare, în timpul unui alt consult, la spitale. De exemplu, dacă ne referim la cancerul de col uterin. Sunt multe țări unde vaccinul anti HPV face parte din schemele naționale de vaccinare, beneficiind de acesta atât fetele cât și băieții. Să nu uităm că HPV este incriminat în apariția cancerului de col uterin. Prin această imunizare copiii sunt scutiți de o posibilă suferință ulterioară deloc de neglijat (chimioterapie, intervenție chirurgicală), și asta dacă au șansa să fie depistați în timp util și, evident, putem vorbi și de o degrevare importantă a cheltuielilor pentru tratamentul acestui tip de cancer”, a mai adăugat Conf. Dr. Liviu Oprea.