Un spital mare, un manager mic

«Situaţie incredibilă la cel mai mare spital din Moldova: „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. În timp ce toţi directorii de unităţi medicale se plâng de neajunsurile din sistemul sanitar sau se zbat să atragă orice euro disponibil, mana­ge­rului Ioan Bârliba de la Iaşi i se oferă „pe tavă“ două milioane de euro, iar el refuză să întindă mâna după bani». Asta relata “Ziarul de Iaşi“ la mijlocul lunii august, în urma unei anchete jurnalistice care demonstra cum managerul în cauză pur şi sim­plu refuză să deconteze din bani europeni o cheltuială din resurse proprii ale unităţii de aproape două milioane de euro. Iar refuzul acestuia a fost atât de arogant încât nici măcar nu s-a obosit să dea o explicaţie ieşenilor din banii cărora îşi încasează imensul salariu.

Lă­sa­ţi-mă în pace, sunt în concediu de odihnă, le-a transmis acesta, prin intermediul reporte­ru­lui nostru care l-a chestionat despre acest lucru. Ba chiar nu s-a obosit să dea un răspuns rezonabil nici măcar celui care s-a oferit să mijlocească acea decontare: şeful Consiliului Judeţean, Maricel Popa. „Spitalul Sfântul Spiridon nu vrea să deconteze nimic, şi nu înţeleg de ce. Asta nu este responsabilitatea noastră, dar păcat că pierde bani, puteau să ia câteva milioane de euro… E o problemă, din păcate, şi ani de zile a suferit spitalul, au suferit cetăţenii din Iaşi, şi nu înţeleg de ce, atunci când are posibilitatea să acceseze bani, n-o face“, ne declara atunci Popa.

Era vorba, în fapt, de o posibilitate de acce­sare de fonduri europene pentru lucrării efec­tuate deja din bani proprii, oportunitate oferită de comisarul european Corina Creţu tocmai pentru a mări rata de absorbţie a fondurilor UE de către România printr-un astfel de mecanism inedit. Iar Iaşul putea accesa astfel 11 milioane de euro, Maricel Popa fiind cel care a mijlocit astfel de acccesări pentru spitalele ieşene care au aplicat. Şi pentru care oportunitatea era caracterizată, pe bună dreptate, “mană cerească“.

Din păcate, a rămas până azi un mister acest refuz incredibil. Motiv pentru care zvonurile ce circulă pe acest subiect în mediul medical ieşean – că ar fi fost vorba de licitaţii anterioare neclare, care ar fi putut fi clarificate dacă managerul ar fi depus cererea respectivă de recuperare a banilor – rămân de asemenea fără replică din partea celui vizat.

Vi se pare acesta cel mai mare şi mai revoltător mister? Să nu vă pară, căci vă mai oferim unul. Acelaşi manager care refuza două milioane de euro puse pe tavă de comisarul european Corina Creţu câştiga concursul de manager al spitalului, organizat de Ministerul Sănătăţii, în subordinea căruia se află, cu nota 10.00. Da, este foarte interesant. Cu atât mai mult cu cât, după numai un an de la acel concurs, acelaşi ministru care semna acordarea unui nou mandat de manager lui Ioan Bârliba venea la Iaşi şi critica pe faţă activitatea acestuia. Şi legat tot de bani.

În cadrul spitalului există Clinica „Marelui Ars“, a cărei construcţie e finalizată de câţiva ani, dar lipsesc banii pentru dotare. Din acest motiv, arşi grav care ar putea fi salvaţi aici mor efectiv cu zile, pentru că nu pot fi transpor­taţi în alte centre, sau pentru că acestea nu îi mai pot primi. Întrebat mereu de acest subiect, iar “Ziarul de Iaşi“ s-a ocupat mediatic îndeaproape de această clinică şi de utilitatea ei, Ioan Bârliba a dat mereu vina pe minister, care ar refuza să-i dea bani.

Iată însă ce spunea Ministrul Sănătăţii, Sorina Pantea, la Iaşi, acum exact două săptămâni despre Clinica “Marelui Ars“ de aici: “Până la sfârşitul lui 2017 nu am văzut nicio solicitare din partea spitalului pentru dotare cu aparatură medicală, pentru că atunci s-a pus problema achiziţiei acestor aparate prin Banca Mondia­lă. În comi­sia de elaborare a caietului de sar­cini este şi un medic ie­şean, care la rândul lui mă întreba de ce nu se achiziţionea­ză, şi poate că asta ar fi trebuit să îl întreb eu“.

Ce a răs­puns Bârliba la această acuzaţie făţişă, gravă, poate chiar criminală? O bolmojeală jenantă, din care nu ai nici măcar ce să reproduci, şi cu care nu răspunde în fapt la nimic.

Printre aceste acuzaţii grave, managerul Bârliba nu stă degeaba: bate palma deasupra unei afaceri cu terenul central din faţa spitalului, pe care îl oferă unei firme din siajul familiei ce controlează cel mai sordid ziar din Moldova şi, probabil, din ţară, pentru ca aceasta să-l valorifice comercial, creând acolo magazine. La o astfel de acuzaţie, marele manager nici măcar nu s-a mai obosit să bolmojească un răspuns.

Este de neînţeles cum nimeni nu a dorit să intre în competiţie cu el, Ioan Bârliba câşti­gând la finele anului trecut concursul de ma­na­ger din postura de candidat unic. Este greu de crezut că aici mai pot fi invocate presiunile şi influenţa politica la fel ca la competiţia pen­tru un post în CJ sau Primărie. Căci lucrurile chiar stau diferit, concursul fiind organizat de ministerul Sănătăţii. Ce se întâmplă atunci, încât nimeni să nu-i dorească postul? Cum îşi exercită el influenţa încât, de peste 10 ani, nimeni nu pare să-l deranjeze în post?

Putem crede multe. Iar mulţi dintre subordonaţi chiar spun că au explicaţii, care de care mai acuzatoare, dar nu pot dovedi nimic. Nu asta este însă important. Peste toate acestea, credem că managerul Ioan Bârliba are o imensă responsabilitate de a da răspunsuri mulţumitoare ieşenilor a căror viaţă este, adesea, şi în mâinile lui.

V-aţi gândit vreodată, domnule Bârliba, că poate modul cum conduceţi unitatea face victime?