Pina la 31 decembrie este asteptata o decizie a cabinetului Ciorbea in privinta afacerii Bell Helicopter.
Potrivit contractului semnat in mai ’97, dupa negocieri care au durat mai multi ani, compania americana Bell Helicopter Textron a cumparat, de la FPS, 70 la suta din actiunile IAR Ghimbav si, in acelasi timp, Romtehnica s-a angajat sa cumpere 96 de elicoptere militare de atac AH-1RO "Dracula", in valoare de circa 1,5 miliarde dolari, pentru dotarea MApN. In mai ’97, contractul prevedea ca livrarea aparatelor sa inceapa in septembrie ’99 si sa se incheie intre 2005 si 2006. Fuselajul elicopterelor de asalt urmeaza sa fie realizat de IAR Ghimbav, iar motorizarea si celelalte sisteme de zbor, de catre Turbomecanica Bucuresti, sub licenta General Electric. Compania General Electric si-a anuntat, in acelasi timp, intentia de a prelua o parte din actiunile Turbomecanica. Compenentele electronice vor fi asigurate de AE Electronics, alcatuita din Aerostar Bacau si firma israeliana Elbit Systems Ltd.
Elicopterul AH-1F Huey-Cobra ("Dracula", in varianta care umeaza sa fie produsa la Ghimbav) este o versiune reinnoita a aparatului Tow. Modelul respectiv a fost folosit in timpul razboiului din Vietnam, iar o varianta reactualizata, in razboiul din Golf. In perioada 1979-1986 au fost fabricate 149 de aparate de acest tip pentru Armata Statelor Unite. In prezent, modelul respectiv este utilizat de marina militara americana, precum si de armatele Greciei si Turciei. Produsul care urmeaza sa fie fabricat in România este superior celui din dotarea US Navy. Aparatul este prevazut cu un nou sistem de tragere, sistem de ochire cu laser, computer balistic si senzori pentru inaltimi joase, statie de bruiaj cu infrarosii, circuit inchis de alimentare si un nou sistem de comunicare verbala.
Contractul cu Bell consacra IAR Ghimbav ca prima filiala europeana a companiei americane si semnaleaza primul export de tehnologie militara al companiei in Europa. Pina la aceasta data, aparatele militare produse de Bell pentru export erau fabricate in Texas, contractul din România fiind prima investitie a firmei, din lume, in domeniul tehnicii militare. Pentru semnarea acestui contract, Bell a primit aprobarea Departamentului de Stat al SUA. Practic, contributia firmei Bell in realizarea contractului consta in transferul de tehnologie, modernizarea liniilor de productie si finantarea unui program de investitii la IAR Ghimbav in valoare de 10 milioane de dolari. Reprezentantii Bell au caracterizat afacerea in termenii asigurarii unor noi locuri de munca, modernizarii Armatei române, construirii unui aeroport international la Brasov si posibilitatii iesirii pe piata internationala a tehnicii militare aviatice. Ei au promis ca, in timp, se va extinde gama de fabricatie cu piese pentru automobile si elicoptere civile.
Pentru ca afacerea Bell sa treaca de stadiul intelegerilor convenite pe hirtie, este nevoie ca statul român sa gaseasca fondurile necesare pentru cumpararea primelor elicoptere. Pentru piata interna, pretul unui "Dracula" este de 12,5 milioane dolari, iar cele care ar urma sa fie exportate vor fi vindute cu 18-20 milioane dolari. Cum aparatele sint destinate MApN, banii trebuie sa fie inclusi, de oriunde ar proveni, in bugetul de stat. In luna septembrie, cind urma sa devina operativ contractul, premierul a anuntat ca in acest an România nu-si va cumpara elicoptere, intrucit plafonul de indatorare externa convenit cu FMI nu poate fi depasit. De vreme ce ambele contracte cu Bell sint conditionate unul de cealalalt, atunci a fost prelungit, pina in ultima zi a acestui an, termenul la care compania americana trebuie sa cumpere efectiv actiunile contractate ale IAR.
Pina in prezent, Guvernul nu a anuntat daca a gasit finantare pentru cumpararea elicopterelor. Premierul Ciorbea a spus, insa, ca partenerilor de la Bell li s-a cerut sa prezinte solutii proprii pentru gasirea acestor bani. El a mai spus ca exista doua banci de investitii, Merrill Lynch si Goldman Sachs, care sint interesate de acest program. Pentru Guvernul Ciorbea, solutia ar fi ca oferta financiara a Bell sa fie suportabila pentru resursele bugetare ale tarii, iar Executivul sa poata sustine garantiile guvernamentale ale imprumuturilor. Se pare ca Guvernul a cerut reducerea numarului de aparate pe care urmeaza sa le cumpere de la 96 la 60.
Un semnal pozitiv il constituie recenta declaratie a ministrului Apararii, Victor Babiuc, care a aratat ca autoritatile turce ar dori sa achizitioneze si sa participe la producerea elicopterului Cobra – Dracula.
Decizia asupra demararii contractului va fi una politica. Cabinetul Ciorbea a dovedit, pina la finele acestui an, ca nu intentioneaza sa abandoneze afacerea Bell. Drumul pina la semnarea propriu-zisa a contractului acopera o perioada de trei ani. Prima informatie in legatura cu venirea companiei Bell in România a aparut in vara lui ’95. Pe atunci era vorba despre un acord de intentie intre Bell si Guvernul Vacaroiu, potrivit caruia fabricarea elicopterelor AH1F Huey Cobra ar urma sa aiba loc in România. Un an mai tirziu, in iulie ’96, a fost semnat un Memorandum de intentie intre Textron si MApN care stipula producerea Cobrei la IAR Ghimbav, iar intrarea in practica sa aiba loc in toamna acelui an. La 2 septembrie ’96, s-a mai semnat un Memorandum, de intelegere de acea data, prin care s-a decis ca preluarea a 51% din actiunile IAR sa fie simultana cu achizitionarea celor 96 de elicoptere pentru MApN.
Guvernul nou instalat la Bucuresti a trimis inca din ianuarie ’97 vicepresedintelui Companiei Bell, Lloyd Schoppa, o scrisoare de intentie prin care se ofereau garantii guvernamentale pentru cumpararea celor 96 de elicoptere si vinzarea pachetului majoritar de la IAR.
Concretizarea s-a produs la 21 mai ’97, cind la Bucuresti s-a semnat dublul contract, cu o singura noutate – Bell intra in posesia a 70 la suta din actiunile IAR Ghimbav.
Presa, atit cea interna, cit si cea externa, aprecia ca semnarea contractului cu Bell se inscria in eforturile României de a intra in NATO. Pina la summitul de la Madrid, nu doar România, ci si Ungaria, Polonia si Cehia si-au anuntat intentia de a cumpara elicoptere de atac pentru ca armatele lor sa fie cit mai aproape de standardele tarilor NATO. Modernizarea armatei lor, aprecia Financial Times in vara acestui an, in perspectiva integrarii in NATO, va inrautati deficitele bugetare si va mari datoriile lor externe, in conditiile in care au nevoie urgenta de fonduri pentru asistenta sociala sau modernizarea economiei. Pe de alta parte, aceasta piata central si est-europeana este evaluata la mai mult de 15 miliarde de dolari. Or, patrunderea companiei americane Bell defavorizeaza, cel putin la prima vedere, concernul franco-german Eurocopter. Industria militara europeana ar trebui, astfel, sa cedeze teren in fata americanilor.
Guvernul Ciorbea va trebui, prin decizia pe care o va lua, sa raspunda la constringerile economice, convenite si in Memorandumul cu FMI. De altfel, Poul Thomsen, negociatorul-sef al FMI pentru România, a fost transant: "Asemenea cheltuieli militare sint inadmisibile in aceasta perioada, cind România se confrunta cu o dura tranzitie de piata". Totodata, Guvernul nu poate arunca decizia intr-un timp prea indepartat, de vreme ce reanalizarea dosarului tarilor care doresc sa intre in al doilea val al extinderii NATO va avea loc in 1999. Probabil ca modernizarea aviatiei militare române va avea aceeasi greutate pe care a avut-o si semnarea contractului (in mai ’97 cu doua luni inainte de summit-ul de la Madrid), pentru Casa Alba, care a sustinut admiterea in primul val al NATO a Cehiei, Ungariei si Poloniei. Pe de alta parte, România, care doreste sa intensifice procesul de reforma economica pentru a se situa intr-o pozitie cit mai buna in negocierile deschise de Uniunea Europeana in vederea extinderii, va trebui sa fie prudenta in competitia directa cu fabricantii europeni, italieni sau franco-germani, pe piata continentala a aparaturii militare.
Guvernul Ciorbea are doua solutii – fie sa acorde o noua aminare pentru demararea contractului, fie sa consimta la un efort financiar, o indatorare externa, pentru plata elicopterelor. Acelasi Guvern are insa si doua perspective – aderarea la NATO (care va fi repusa in discutie in ’99), in vederea careia trebuie sa pregateasca o economie sanatoasa si o armata moderna, precum si integrarea in UE, pentru care este nevoie sa convinga ca poate participa la piata unica europeana prin criterii de performanta economica, dar si de loialitate in conditii de concurenta.