Conf. dr. Mircea Onofriescu, Maternitatea „Cuza Voda" Iasi: „In primul rind, subliniez ca este foarte important sa faceti o analiza bacteriologica a secretiei vaginale. Rezultatul poate sa confirme diagnosticul de vaginita cu Candida albicans care se asociaza frecvent si cu cervicita cu aceeasi cauza. In cazul dumnevoastra, vaginita cu Candida albicans a determinat cu cea mai mare probabilitate aparitia cervicitei. Clinic se constata o secretie vaginala, leucoree alba, groasa, brinzoasa, aderenta de peretii vaginali cu prurit intens (senzatie de mincarime). Regiunea vulvara este rosie si edematiata. Simptomele se pot intensifica premenstrual si dupa contact sexual. PH-ul este normal sau usor crescut (4,5-4,8).

Afectiune cronica

Din cele povestite, cred ca este vorba de o o infectie cronica. Oricum, odata aparuta problema infectiei cu Candida exista mereu riscul infectiilor recurente. Asta inseamna ca pe fondul unei scaderi de imunitate ( raceala, menstruatie, oboseala cronica etc) infectia recidiveaza. Asa cum spuneam, afectiunea cronica este dificil de tratat.

Cervicita se trateaza odata cu vaginita. Dar, este absolut necesara examinarea cervicitei dupa terminarea tratamentului. Daca rana persista, exista solutiile terapeutice. Insa, cauterizarile nu mai sint indicate, descoperindu-se ca acestea nu au efectele scontate.

Tratament local si general

Asa cum spuneam, cele doua afectiuni se trateaza in acelasi timp. Tratamentul local consta in modificarea pH-ului vaginal prin spalaturi vaginale si irigatii cu solutii de bicarbonat de sodiu sau borat de potasiu (1 lingura la 1 litru de apa fiarta si racita). Antimicoticele se administreaza intravaginal sub forma de capsule vaginale, ovule, crema in scheme cu durata de 1 zi, 3 zile, 7 zile sau 14 zile.

Exista numeroase produse antimicotice cu aplicare intravaginala cu efecte diferite si in functie de sensibilitatea tipului de candida. Unele laboratoare pot face astfel de testari. Deci, inainte de inceperea tratamentului se fac analize pentru a se stabili la ce medicament antimicotic este sensibil tipul de candida. Exista si tratamente generale si de intretinere care pot fi administrate pe parcursul a mai multe luni in cazul candidozelor cronice si recurente.

Trebuie spus insa ca medicamentele respective pot avea efectele secundare: manifestari digestive, febra, hepatotoxicitate. Insa, aceste medicamente pot fi recomandate doar de specialist in urma unui control ginecologic si general si in urma efectuarii analizelor de laborator.

Pot fi mai multi germeni

Este important ca pe perioada tratamentului sa se foloseasca prezervativul si sa se renunte la contacte sexuale pe perioada aplicarii de tratament local. Din cauza posibilitatii de transmitere sexuala a infectiei cu Candida, ambii parteneri trebuie tratati. Profilaxia se realizeaza prin respectarea regulilor de igiena genitala si sexuala, evitarea utilizarii interfamiliale de obiecte de toaleta si lenjerie. Este importanta schimbarea zilnica a lenjeriei intime. Aceasta nu trebuie fiarta. In ceea ce priveste absorbantele, nu se recomanda utilizarea celor interne.

De asemenea, este utila renuntarea macar pentru o scurta perioada de timp la anticonceptionale, tinind cont ca acestea favorizeaza candidoza vaginala si ca in cazul dumneavoastra este vorba se pare de o vaginita cronica cu candida. De multe ori, in cazurile cronice este o asociere de germeni care determina vaginite mixte. In acest context trebuie tratati si ceilalti germeni infectiosi atunci cind in urma analizelor sint identificati.

De multe ori, vaginita cu candida se aseamana clinic cu vaginoza bacteriana, o entitate clinica determinata de alti germeni. De aceea, cred ca este important sa recurgeti la un nou examen ginecologic si sa faceti o analiza bacteriologica a secretiei vaginale. In functie de germenii descoperiti, de sensibilitatea acestora la antimicotice, se poate recomanda un tratament adecvat. De asemenea, in urma unui consult amanuntit, medicul va poate recomanda si un tratament general si unul de intretinere care sa previna reaparitia infectiilor".

Ce poate cauza dezvoltarea exploziva a candidei

Pielea este o gazda primitoare pentru ciuperca numita „candida albicans". Ea poate ajunge din mediul exterior sau din zona gastrointestinala si se inmulteste in zonele calde si umede, adica mai ales pe mucoase, dar si pe pielea degetelor, mai ales in jurul unghiilor – atunci cind stam mult cu mina in apa. De aici, ciuperca se raspindeste cu usurinta.

Candidoza este cauzata de dezvoltarea excesiva a ciupercii candida albicans. In numar redus, aceste organisme minuscule traiesc in mod normal pe piele, in interiorul vaginului sau in cavitatea bucala. In diverse situatii, numarul lor poate creste alarmant, cauzind o simptomatologie specifica.

Dezvoltarea exploziva a candidei poate fi cauzata de purtarea lenjeriei sintetice, a pantalonilor strimti, de frecventarea salilor de fitness prost ventilate, sau de o sauna necorespunzatoare din punct de vedere igienic. Toate acestea sint explicate de lipsa unei ventilatii corecte a pielii si mentinerea umezelii si temperaturii crescute, favorabile dezvoltarii candidei.

Unele femei sufera de candidoza in perioada menstruatiei, in timpul sarcinii sau ca o complicatie a diabetului. Toate aceste situatii provoaca o modificare a aciditatii in vagin, stimulind dezvoltarea ciupercii. Candidoza poate fi transmisa si in cursul unui contact sexual neprotejat.

Forma rezistenta

Tratamentele (fara consultarea medicului) cu anumite medicamente (antibiotice sau pilule contraceptive etc.) pot perturba echilibrul intre microorganismele prezente normal in diverse zone cum ar fi: gura, intestin, vagin, etc.

Echilibrul dintre flora benefica si cea care produce neplaceri se poate schimba, rezultind o dezvoltare a infectiilor micotice si bacteriene. Trebuie, de asemenea, cunoscut faptul ca fungii, atunci cind sint agresati, dezvolta o forma de rezistenta pentru a supravietui, numita spor. Acesti spori asteapta in organism ani de zile conditii prielnice. In momentele in care imunitatea este scazuta (alimentatie proasta, stres, stari toxice etc.) sau dupa un tratament incorect cu antibiotice, acesti spori dau nastere fungilor producind infectia. Iata de ce este foarte important ca tratamentul candidei sa se faca responsabil numai de catre specialist.

Dupa ce s-a stabilit antimicoticul cel mai eficient (in urma antifungigramei), medicul va indica schema de tratament adecvata. Dupa tratament asteptati 7 – 10 zile, apoi repetati analizele de laborator. Pentru a preveni o eventuala reinfectie veti respecta un regim de viata si alimentatie sanatoase evitind tratamentele cu antibiotice neprescrise de medic.

Igiena personala 

* Pentru a diminua iritatia, faceti o baie calduta, adaugind o lingurita de bicarbonat de sodiu in apa din cada. 

* Nu folositi spume de baie, uleiuri de baie si sapunuri foarte parfumate; acestea vor agrava senzatiile dezagreabile. 

* Evitati folosirea lenjeriei si pantalonilor strimti, precum si articole de imbracaminte din materiale sintetice. Acestea creeaza un mediu cald si umed, care favorizeaza dezvoltarea ciupercii. Alege intotdeauna haine lejere din fibre naturale (bumbac si in).

Surse de infectie

Exogene – agentii patogeni patrund in organismul femeii in:

* sarcina, nastere, lehuzie fiind cunoscuta starea de anergie specifica sarcinii la care se asociaza lipsa conditiilor de asepsie, travalii prelungite, traumatism obstetrical, avortul terapeutic, spontan si mai ales provocat.

* prin raporturile sexuale – modalitatea de transmitere a bolilor sexuale transmisibile.

* explorari sau manevre endouterine – histerosalpingografie, histeroscopie, chiuretaj biopsic, insuflatii utero-tubare, diatermocauterizari.

Endogene – germenii care se gasesc in mod normal la nivelul aparatului genital in stare saprofita si care sub influenta unor factori favorizanti devin patogeni.

Factori favorizanti din mediul extern:

* frigul si umezeala;

* traumatismele sexuale sau de alta natura;

* efortul fizic intens, ortostatismul prelungit (statul in picioare);

* oboseala, subnutritie;

* conditii deficitare socio-economice;

Factori favorizanti din mediu intern:

* menstruatie care prin cresterea vascularizatiei favorizeaza propagarea infectiei si reactivarea unor focare latente;

* boli infectioase acute si cronice;

* afectiuni ale organelor de vecinatate: apendicita, afectiuni ale colonului, afectiuni hepatice.