„Mama, spune politiei sa se grabeasca. Sint oameni care mor aici!”

Pentru multi dintre tinerii aflati pe insula, salvarea a venit prea tirziu

"Mama, spune politiei sa se grabeasca. Sint oameni care mor aici!". Asa incepe dialogul scris pe telefonul mobil intre o mama si fata sa ascunsa pe insula Utoya, in mijlocul masacrului. Cind a auzit primele focuri, vineri, putin dupa ora 17, pe insula, unde se afla in vacanta intr-o tabara de vara a tinerilor laburisti, Julia Bremnes, in virsta de 16 ani, si-a avertizat mama si a fugit sa se ascunda alaturi de alti colegi.

In timpul macelului, care a durat aproape o ora si jumatate, Julia ii povesteste mamei sale dramatica sa experienta, in timp ce aceasta incearca sa o incurajeze si sa o tina la curent cu lentele progrese ale politiei. La primul SMS, in care fata spune ca oamenii mor pe insula, mama ii raspunde: "Ma ocup, Julia. Politia e pe drum. Poti sa ma suni?". "Nu", raspunde tinara, care se ascunsese in apa, dupa o stinca aflata la mica distanta de mal. "Spune politiei ca e un nebun care se plimba si trage in oameni". "Sa se grabeasca!", scrie ea, in al treilea mesaj.

Victimele de pe Utoya au crezut ca elicopterele care survolau insula erau ale politiei, se intelege din schimbul de mesaje, dar acestea apartineau in realitate mass media norvegiene.

Discutii intre mama si fiica, sub ploaia de gloante

Mama: "Politia este la curent si au primit multe apeluri. Se va rezolva, Julia. "Politia ne-a sunat. Da-ne un semn de viata la fiecare 5 minute, bine?"

Julia: "Ok"

J.: "Ne e teama ca o sa murim!"

M.: "Stiu, draga mea. Stati ascunsi, nu mergeti nicaieri! Politia este deja pe drum, daca nu au ajuns cumva acolo! Vezi raniti sau morti?"

J.: "Ne ascundem intre stinci de-a lungul tarmului."

(…)

J: "Te iubesc, chiar daca uneori nu ma port cum trebuie."

J.: "Si nu am intrat in panica, desi mor de frica."

M.: "Stiu draga mea. Sintem foarte mindri de tine. Mai auzi focuri de arma?"

J.: "Nu"

M: "Auzi vocile altor oameni de pe insula? Bunicul a plecat spre mal.

J: "Politia a ajuns."

M.: "Barbatul care a tras are o uniforma de politie. Sa fii atenta! Ce se intimpla acum?"

J: "Nu stiu." (este ora 18.30, n.r.)

M.: "Poti vorbi acum?"

J.: "Nu. Trage in continuare!"

M.: "Joergen a inotat spre tarm, tocmai am vorbit cu tatal lui. Acum toata presa nationala relateaza ce se intimpla pe Utoya. Fii atenta. Daca poti, revino pe tarm (de pe insula, n.r.) si ramii alaturi de bunicul."

J: "Sint in continuare in viata."

M: "Slava Domnului, ne rugam pentru voi."

J: "Asteptam sa fim preluati de politisti. Impuscaturi se aud si acum, asa ca nu indraznim sa iesim de aici."

M.: "Bine! Sint in curs de evacuare acolo, se spune la televizor."

J.: "Speram ca cineva va veni repede. Chiar nu pot sa-l opreasca?!!"

M.: "Politia antiterorista e acolo si incearca sa-l opreasca."

J: "OK"

(…)

J: "Stii cumva daca au reusit sa-l prinda?"

M: "O sa te anuntam, draga mea. Urmarim tot ce se intimpla la televizor."

M.: "Hei, esti acolo?"

J: "Da. Elicopterele se invirt in jurul nostru."

M.: "Deci v-au vazut cel putin?"

J.: "Cauta oameni in apa, nu au venit inca sa ne caute!"

J: "Ce spun la stiri?" (este ora 19.00, n.r.)

M.: "Politia se indreapta si cu vapoarele spre Utoya. Nu este inca limpede ce e cu tragatorul asa ca stati linistiti. Asteptati pina cind vine cineva sa va caute".

M: "Gata, l-au oprit!"

O mie de kilometri distanta

Femeia, pe numele sau Marianne Bremnes, care se afla in acea zi cu ceilalti membri ai familiei intr-un orasel din nordul tarii, la 1000 de kilometri de insula unde avea loc masacrul, mai spune ca nu a sesizat imediat gravitatea evenimentelor. "Nu erau informatii la radio sau tv, asa ca nu am stiut ce se intimpla. La inceput am crezut ca era un barbat cu o arma de jucarie sau asa ceva, dar apoi am realizat ca totul e cit se poate de real. Si m-am ingrijorat teribil cind fiica mea mi-a scris «Mama, tata, va iubesc chiar daca din cind in cind ne mai certam». Atunci am realizat ca era panicata, ca se temea pentru viata ei", avea sa relateze mama, ulterior. Familia s-a reunit abia a doua zi, simbata, cind parintii au venit sa o ia acasa. Julia se gindeste sa revina pe insula cind totul se va fi terminat, iar mama sa spune ca o va lasa sa mearga: "Bineinteles ca va putea sa se intoarca acolo. Cred ca e singurul lucru pe care il putem face – si trebuie sa-l facem".

Fiica unei romance stabilite in Norvegia pare sa nu fi avut norocul Juliei. Karin Elena Holst, 16 ani, se numara printre persoanele date initial disparute

Karin Elena Holst

Karin Elena Holst, adolescenta de origine romana, disparuta dupa atacurile de vineri de la Oslo, a fost, cel mai probabil, ucisa pe insula Utoya. Indurerata, mama tinerei a povestit, aseara, la Realitatea TV, ca nu mai are nici o speranta ca fiica ei sa se intoarca acasa. Trupul nu i-a fost inca identificat, spune Anca Holst, dar politia a prelevat probe ADN de la familie. Karin si-a sunat mama chiar in timpul masacrului si, afirma femeia, probabil ca fata a fost executata la scurt timp dupa convorbirea cu ea. Karin Elena Holst era atit de infricosata incit nu vroia sa inchida telefonul cu mama ei. La rugamintile acesteia a inchis ca sa poata sa se ascunda mai bine de criminal. Dar apoi, cind s-a anuntat ca rudele pot suna pe cei de pe insula, telefonul lui Karin s-a dovedit a fi inchis, iar mama i-a lasat de atunci "sute de mesaje", desi tot ea a admis resemnata ca "probabil a murit". 

Politia din Oslo cere fonduri pentru suplimentarea efectivelor

Politia din capitala norvegiana solicita 20 de milioane de coroane daneze (2,6 milioane de euro) pentru angajarea a 100 de agenti suplimentari, dupa ce premierul Jens Stoltenberg a promis sporirea masurilor de securitate. "Ministerul Justitiei a acceptat sa deblocheze 20 de milioane de coroane pentru crearea a 100 de posturi suplimentare care vor fi atribuite absolventilor scolilor de politie", a declarat Gry Jorunn Holmen, purtatorul de cuvint al sindicatului politiei. "Aceste mijloace sint absolut necesare in zona Oslo si in districtul Nordre Buskerud", unde se afla Insula Utoya. Numerosi angajati ai politiei si-au intrerupt concediile dupa atacurile de saptamina trecuta, soldate cu cel putin 76 de morti.

Premierul Jens Stoltenberg a promis revizuirea masurilor de securitate. "Dupa ancheta si dupa ce vom reusi sa ii mai consolam pe cei care au pierdut persoane apropiate, va veni momentul sa tragem concluziile acestei experiente", a spus Stoltenberg, precizind ca vor fi revizuite masurile de securitate. Declaratiile sale intervin dupa ce politia norvegiana a fost criticata pentru reactia intirziata in urma declansarii atacurilor.