Provincia Kosovo, intre extazul independentei si haosul saraciei

Kosovarii albanezi ar vrea sa rupa provincia de Belgrad, desi din punct de vedere economic nu ar rezista ca stat independent

La reuniunea dintre mediatorul ONU pentru Kosovo si Grupul de Contact, organizata la Viena, Martti Ahtisaari si-a prezentat propunerile pentru viitorul statut al provinciei. La reuniunea desfasurata cu usile inchise au participat reprezentantii tarilor din "grupul de contact": Germania, SUA, Franta, Italia, Marea Britanie si Rusia. Ahtisaari, mediator ONU de peste un an, nu a facut declaratii cind a parasit sediul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), unde a avut loc intilnirea.

Proiectul pentru viitorul statut al provinciei Kosovo, provincie a Serbiei administrata de ONU din 1999, ar trebui sa tina cont de aspiratia de independenta a majoritatii albaneze, dar si de nevoia de a proteja minoritatea sirba.

Propunerile lui Ahtisaari nu au fost facute publice ieri, dar, potrivit misiunii ONU, vor fi comunicate partial la 2 februarie, cind mediatorul ONU le va prezenta la Belgrad – care se opune independentei – si la Pristina – care cere acest statut.

Polul saraciei din Europa

Kosovo ramine in 2007, la aproape opt ani dupa ce a intrat sub administratie ONU, cea mai saraca regiune din Balcani. Comunitatea internationala a cheltuit pina in 2004, pentru reconstructia regiunii, intre doua si trei miliarde de dolari. Aceasta suma atinge 11 miliarde de dolari daca sint luate in calcul si sumele trimise de diaspora albaneza. Fondurile nu au permis insa relansarea economiei, servind numai la crearea unei societati bazate pe consum. Celelalte ramuri au fost neglijate, in special din cauza incertitudinii fata de statul viitor al provinciei Kosovo.

Misiunea ONU (MINUK) care administreaza provincia din 1999 nu a sprijinit pina acum provincia sa-si creeze o economie viabila si sa inregistreze o crestere economica care ar fi putut ajuta societatea pe termen lung.

Rata somajului este de aproximativ 45 la suta, iar fenomenul afecteaza 70 la suta dintre tineri. Peste 50 la suta dintre kosovari traiesc sub pragul saraciei, iar 15 la suta din populatie se confrunta cu saracia extrema. Curentul electric este intrerupt 12 ore pe zi in numeroase sate.