Neamtul va fi inghitit de Iasi pina la iarna

Reorganizarea administrativa a Romaniei va fi definitivata in cursul acestui
an. Judetele actuale nu vor mai exista, locul lor urmind sa fie luat de
regiuni. In prima intilnire a Comitetului national privind regionalizarea in
Romania de la Sinaia au fost luate in discutie mai multe variante de
reorganizare a Romaniei. Viitoarele regiuni administrative ar putea fi
constituite pe structura actualelor regiuni de dezvoltare sau prin
comasarea a cite doua judete. „Reorganizarea va trebui sa devina efectiva
pina in luna mai 2005, cind va avea loc o noua intilnire cu reprezentantii
UE, la Budapesta. Practic, noile structuri vor trebui sa fie constituite in
cursul acestui an, astfel incit sa li se poata verifica functionalitatea”, a
declarat presedintele Consiliului Judetean Iasi, Lucian Flaiser. Pentru Iasi, o
prima varianta ar fi reprezentata de includerea acestua in aceeasi regiune
cu Botosaniul, Suceava, Bacaul, Vasluiul si Neamtul, pe structura actualei
Regiuni de dezvoltare „Nord-Est”. O a doua varianta ar consta in unificarea
Iasului cu Neamtul, iar intr-o a treia varianta, Iasul ar fi unit cu Vasluiul.
O regiune cu 7-8 judete ar functiona greoi
Intarirea rolului regiunilor de dezvoltare si transformarea lor in structuri
decizionale superioare judetelor reprezinta varianta de reforma
administrativa a Romaniei sustinuta de Guvern. Aceasta varianta prezinta
insa dezavantajul ca ar da nastere unor regiuni cu o suprafata si o populatie
mult mai mari decit ale regiunilor din Uniunea Europeana. „O regiune de 2-
3 milioane de locuitori, compusa din 7-8 judete ar functiona prea greoi in
relatiile cu regiunile din UE. Fondurile structurale care vor fi alocate de UE
noilor state membre nu pot fi gestionate decit de structuri administrative
mai mici”, a apreciat Flaiser.
Totodata, UE a reprosat Romaniei faptul ca actualele regiuni de dezvoltare
functioneaza ca un ONG, neavind putere decizionala. „Dimpotriva, Camera
Regiunilor, constituita la nivelul Uniunii Europene, este formata din alesi, ea
nefiind un ONG, cum sint agentiile de dezvoltare din Romania. Autoritatile
regionale trebuie sa aiba drept de initiativa, sa aiba competente legislative.
Puterea executiva trebuie sa fie formata din persoane alese si care sa
raspunda in fata alegatorilor”, a spus Rinaldo Locatelli, Director al
Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa, de pe linga Consiliul
Europei, in cadrul intilnirii de la Sinaia.
Seful CJ Iasi prefera varianta cu Neamtul
A doua varianta discutata la Sinaia a fost comasarea a cite doua judete,
pentru a forma structuri asemanatoare. Astfel, Iasul ar urma sa fie unit cu
un judet invecinat, cel mai probabil Neamt sau Vaslui, functia de capitala a
regiunii urmind sa fie asigurat de municipiul Iasi. In calitate de capitala a
unei viitoare regiuni, Iasul ar avea in miini piinea si cutitul cheltuirii
fondurilor structurale, putind decide unde si cum se vor cheltui banii.
Regiunea formata din doua judete ar prezenta avantajul ca ar fi mult mai
apropiata ca dimensiuni de regiunile europene, avind o suprafata de
aproximativ 15.000 km patrati si o populatie de maxim 1,5 milioane
locuitori.
Presedintele CJ a apreciat ca o structura formata din judetele Iasi si Neamt,
cu capitala la Iasi, ar fi cea mai benefica. „Daca am fi alaturati Vasluiului, o
buna parte a fondurilor europene ar trebui destinata Vasluiului, pentru a
recupera decalajul economic al acestuia in comparatie cu Iasul. Sintem
mai apropiati de judetul Neamt ca dezvoltare economica, iar intre cele doua
judete sint stabilite deja legaturi destul de solide”, a spus Flaiser.
Neamtul vrea judetul Bacau
Raul Constantin Bobeanu, presedintele Consiliului Judetean Neamt,
este de parere ca cea mai buna infratire ar fi cea dintre judetele
Neamt si Bacau. „Primul aspect in favoarea acestei variante ar fi cel
legat de distante. Astfel, de la Roman la Bacau sint 40 de kilometri,
iar de la Piatra Neamt la Bacau sint 60 de kilometri. Facind o
comparatie intre distantele dintre aceste localitati si municipiul Iasi,
varianta care ar insemna cea mai buna operativitate in luarea unor
decizii ramine cea de lipire a judetelor Neamt si Bacau. Un alt
argument in favoarea acestei variante este legat de faptul ca, in
prezent, la Bacau principalele servicii descentralizate isi au sediul la
Bacau, ceea ce se intimpla si cu Garda Financiara, societatile
Electrica si Distrigaz sau Centrul de Metrologie. In acest calcul nu
trebuie neglijat nici domeniul turismului, zona turistica din Neamt
avind o continuitate in Bacau prin statiunea Slanic Moldova”, a declarat
presedintele CJ Neamt. Raul Constantin Bobeanu spune ca judetul Iasi s-ar
putea uni cu judetul Vaslui, iar judetele Botosani si Suceava ar putea forma
un alt „pachet”.
Primarul Carpusor sustine reinfiinarea judetului Roman
Dan Ioan Carpusor, primarul municipiului Roman, raspunde asteptarilor
locuitorilor acestei zone, care si-au pus speranta in reorganizarea
administativ-teritoriala ce avea in vedere reinfiintarea judetului Roman:
„Reorganizarea o vad intr-o alta maniera, in care sa fie create conditiile
reechilibrarii economico-sociale. As dori, evident, reinfiintarea judetului
Roman, ceea ce ar putea insemna ca, in maximum zece ani, sa ne
recapatam statutul de zona dezvoltata economic. In varianta unirii a doua
judete, luind in calcul legislatia actuala, care impune demersuri la institutiile
cu reprezentare zonala, drumurile la Iasi ar fi costisitoare si consumatoare
de timp, mai functionala fiind relatia cu Bacaul. Dezvoltarea economica
dinamica a Bacaului ne-ar avantaja, dar am avea mai mult de cistigat in
plan spiritual si cultural in relatia cu Iasul, recunoscut drept capitala
culturala a Moldovei. Analizind avantajele si dezavantajele, ideal ar fi sa
devenim judetul Roman”.
Cum se va lucra
Banii UE urmeaza sa fie alocati pentru imbunatatirea infrastructurii, pentru
protectie sociala dar si pentru dezvoltarea mediului economic din viitoarele
regiuni. Drumuri, alimentari cu apa sau gaz, reconversie profesionala sint
doar citeva tipuri de investitii pentru care UE isi deschide larg usile visteriei.
Uniunea cere infiintarea unor structuri administrative mai mari fata de
judetele actuale, tocmai pentru ca fondurile alocate sa fie negociate cu
fiecare zona in parte si nu la nivel de tara, pe problemele specifice fiecarei
regiuni. In ultimii ani, Iasul a absorbit aproape 5.200 de miliarde lei in
fonduri nerambursabile pentru astfel de investitii. Infrastructura Iasului este
de departe superioara judetelor vecine. Din cei 343 de kilometri de drumuri
nationale de pe raza judetului Iasi, 92% au fost modernizati, procentaj
depasit doar de cel atins in judetul Neamt (97%). In Vaslui, doar 87% din
drumurile nationale pot face fata unui trafic intens. Practic, este foarte clar
ca, daca Iasul se va lipi cu Vasluiul, banii vor trebui dirijati spre aceste
zone, datorita dezvoltarii inferioare. Alimentarea cu gaz metan a localitatilor
din mediul rural este un alt capitol la care Iasul nu ar avea decit de pierdut
in favoarea Vasluiului. (A.Z.)