Pe reţelele de socializare au început să fie semnalate din ce în ce mai multe vipere descoperite în pădurile din jurul Iaşului, cu precădere în zona Bârnova-Drobovăţ. Dacă în urmă cu 1-2 săptămâni au existat doar unele fotografii cu reptile ce seamănă cu viperele, descoperite pe cărările bătute de oameni în pădure, duminica trecută un bărbat a ajuns de urgenţă la spital în şoc anafilactic după ce a fost muşcat de un şarpe. Cum nimeni nu a văzut reptila, ci doar urma lăsată pe mâna bărbatului, medicii spun că nu pot confirma că este vorba de o viperă, dar sunt mari şanse să fie vorba despre un astfel de şarpe, dat fiind faptul că starea bărbatului s-a îmbunătăţit după administrarea serului antivenin.

Cititi si: Un bărbat de 50 de ani din Dobrovăţ a fost muşcat de un şarpe. A fost trimis elicopterul SMURD

„Ziarul de Iaşi” a semnalat fenomenul şi în toamna târzie a anului trecut, când am discutat cu Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Disciplinare al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cel mai des întâlnită specie de viperă din Moldova este „Vipera nikolskii”, un soi comun, iar cercetătorul a explicat că întâlnirea cu oamenii este rară, pentru că şarpele ne consideră prădători, se sperie şi se ascund în prezenţa noastră.

„Viperele nu sunt şerpi agresivi”

Alexandru Strugariu a explicat că soiul de „Vipera nikolskii” a fost descoperit în ultimii 30 de ani în Ucraina şi este răspândită în toate pădurile din Moldova, el descoperind-o în Botoşani, Suceava, în Bârnova, la Iaşi, fiind multe populaţii de şerpi în această zonă. Şarpele poate fi identificat după coloritul în zigzag de pe spate sau după coloritul „negru ca smoala”, explică cercetătorul, spunând că ambele versiuni sunt varietăţi de culoare ale aceleiaşi specii.

„Nu sunt probleme, pentru că nu sunt şerpi agresivi, muşcă doar dacă încerci să îl prinzi cu mâna sau dacă l-ai călcat, altfel evită la maximum contactul cu oamenii: mereu vor fugi şi vor sta nemişcaţi, în speranţa că nu vor fi văzuţi. Dar dacă eşti muşcat, da, de principiu există riscul şi să mori, dar sunt şanse minime”, a explicat cercetătorul ştiinţific. O muşcătură de şarpe este greu să fie ignorată, explică Alexandru Strugariu, şi vorbeşte din experienţă personală, pentru că şi el a fost muşcat în 2008, de un şarpe tânăr.

„Nu a fost nimic grav, o umflătură locală, dar am fost la spital unde mi-au administrat ser fiziologic şi hidrocortizon, iar în trei zile aveam mâna ca înainte. Era un pui mic şi m-a prins cu un singur colţ. Dar, dincolo de umflătură, este greu să nu îţi dai seama când ai fost muşcat. Te doare îngrozitor, este o combinaţie între o înţepătură de viespe dublată de o lovitură de ciocan”, a declarat Alexandru Strugariu.

Dacă te muşcă o viperă: hidratare, fără efort, şi apel la 112

Dacă o persoană este muşcată, cercetătorul recomandă ca cel în cauză să nu facă efort fizic deloc. Să îl ducă altcineva cu maşina la spital, sau să sune o ambulanţă, în timp ce rămân cât mai confortabil întinşi la orizontală. Spălarea plăgii este foarte importantă, explică Alexandru Strugariu, fiindcă e posibil să rămână venin rezidual, pe lângă rană, care să intre în organism ulterior şi să contribuie la distrugerea ţesuturilor.

„E important ca persoana muşcată să rămână calmă, şansele sunt foarte mici, chiar şi fără antivenin, ca un adult sănătos să moară. 99% nu păţesc nimic. Trebuie consumată multă apă, pentru a ajuta rinichii, ei sunt primii afectaţi – de altfel, atunci când sunt victime, una dintre probleme este insuficienţa renală”, a explicat cercetătorul. Riscul este mai mare la persoanele în vârstă, la copii şi la cei care au diverse comorbidităţi, mai ales probleme renale. Cercetătorul atrage atenţia că rana nu trebuie tăiată, sau nu trebuie încercată sugerea veninului, fiindcă nu există nicio dovadă ştiinţifică că ar exista vreun beneficiu.

Cititi si: Fenomen ciudat: Ieşeni muşcaţi de şerpi. Medicii spun că ar fi vorba de vipere

„Să nu îşi cumpere nimeni kituri de extracţie pentru muşcături, că nu ajută. Nu trebuie nici tăiat în zona respectivă, deşi am văzut că unii medici fac incizii în zona muşcăturilor. Veninul la nivel local distruge ţesutul, iar alte incizii fac distrugerea locală şi mai mare, iar dacă mai rămâne venin prin zonă, s-ar putea să mărim suprafaţa de absorbţie şi să ajutăm veninul să intre în organism. Iar dacă îl sugem din rană riscăm să îl ducem şi mai repede în organism, dacă avem o carie sau o rană în gură”, a completat Alexandru Strugariu.