Omul de afaceri Ştefan Vuza, care deţine indirect firma Iaşitex, s-a hotărât să pună cruce pe firma ieşeană. Închiderea societăţii îi va aduce însă în conturi o sumă de ordinul milioanelor de euro şi va lăsa în urmă 175 de oameni fără loc de muncă. El vede concedierea lor ca un act benefic pentru ei, dar tot el prin avocaţii lui refuză prin diverse tertipuri să plătească oamenilor salarii compensatorii aşa cum prevede contractul colectiv de muncă. Mai mult, a refuzat în repetate rânduri să salveze fabrica, în condiţiile în care atât Primăria, cât şi oficialii Consiliului Judeţean i-au oferit spaţii unde să reloce activitatea firmei. Cireaşa de pe tort este contactarea unei firme de reorganizare şi lichidare, acţiune negată de Vuza, cu toate că există documente oficiale în acest sens.

Cei 175 de angajaţi la fosta Ţesătura, actuala fabrică Iaşitex, vor fi nevoiţi să-şi caute în curând un nou loc de muncă. Disponibilizările au fost confirmate re­porterilor „Ziarul de Iaşi“ chiar de Ştefan Vuza, cel care deţine peste 60% din ca­pitalul Iasitex. Întrebat despre concedie­rile care vor veni, acesta are o perspectivă interesantă asupra lor. Spune că nu le vede ca pe o dramă, ci mai degrabă ca pe o eliberare de condiţiile salariale jalnice.

„Trebuie să fim foarte maturi. Dacă am fi în SUA, cultura americană acolo e că oamenii se mută după locul de muncă. În România omenii sunt blocaţi în mo­delele lor culturale. Nici un disponibilizat de la noi de la fabrică nu a avut de suferit în trecut, şi-a găsit repede de muncă, şase luni a primit şomaj. Pe termen lung nu are nimeni nicio şansă să mai facă industrie textilă în România. În Turcia şi China preţurile sunt mai mici, iar în alte ţări pieţele cad pe rând din acest motiv. Toată lumea trebuie să închidă ţesăturile, confecţiile, pentru că nu mai au nicio şansă. Patronii pierd bani, pentru că se împrumută, dar an­gajaţii nu pierd nimic, pentru că se pot reprofila. Ikea, de exemplu, nu mai ia de la mine marfă, ci din Turcia, că e cu 30% sub preţul nostru. Cineva trebuie să ia taurul de coarne, oamenii nu mai trebuie să stea cu salarii mici în confec­ţii, în condiţiile în care salariile au crescut în ultimul timp şi la noi în ţară şi găseşti ca şofer sau ca bonă job pe bani mai mulţi. Nu e o dramă, ci o reprofilare, o descătuşare din sistem. Îşi vor că­u­ta de muncă şi vor găsi joburi mai bine plătite! Noi am avut 2.000 de salariaţi, nici unul nu a rămas fără job după disponibilizare“, a mai spus nonşalant omul de afaceri.

Proces pentru bani de „buzunar“

Surse din cadrul fabricii spun că Vuza refuză să dea oamenilor salarii compensatorii, prevăzute în contractul colectiv de muncă. În acest sens, a fost deschis un proces împotriva salariaţilor în data de 18 iulie a.c.. Obiectul este „acţiune de anulare – contract de muncă act adiţional contract colectiv de muncă“, reclamantul fiind Iaşitex Iaşi pentru litigii de muncă.

În prima zi a lunii august s-a depus la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Iaşi şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi notificare privind concedierea a 67 de persoane. Interesat este că suma cerută de salariaţi este estimată undeva la circa 100.000 de euro, modică în comparaţie cu câştigurile lui Vuza de pe urma firmei ieşene.

Tot pe surse aflăm că acesta a contractat şi un lichidator renumit din Iaşi-Management Reorganizare Lichidare (MRL), care să-l ajute în inten­ţia sa de a îngropa firma ieşeană. A fost refuzat însă! Acum, Vuza spune că nu este adevărat.

„Este o informaţie greşită, vorbiţi cu ăla de la care aţi luat informaţia. Noi avem credite de 2 milioane de euro, iar valoarea terenurilor este de peste 10 milioane de euro. Avem o avere de cinci ori mai mare ca datoriile, deci nu putem lichida nimic“, a încheiat acesta.

Totuşi există documente în acest sens, contracte dintre Iaşitex şi MRL, care dovedesc o legătură dintre părţi.

Arată cu degetul spre Primărie

Omul de afaceri încearcă de anul trecut să închidă fabrica din Iaşi, pe motiv că trebuie relocată în alte spaţii din cauza poluării. Dar, terenurile şi clădirile Iaşitex au început să fie scoase la licitaţie şi vândute încă din 2007, în prezent fiind scos la vânzare un teren în suprafaţă de aproape 6 hectare şi clădiri care pot aduce omului de afaceri 14 milioane de euro. Banii din vânzarea Iaşitex ar putea ajunge în conturile Chimcomplex SA Oneşti, fonduri ce vor fi folosite pentru achiziţia Oltchim. În total, grupul controlat de Vuza a avut în momentul de glorie 10 firme, din care şapte sunt închise, ultimele rămase în picioare fiind Chimcomplex, Iaşitex şi Aisa Invest SA din Cluj, care este vehiculul financiar folosit de afacerist.

Telefonic, Ştefan Vuza a invocat faptul că centrul oraşului Iaşi s-a extins şi că acum fosta zonă industrială nu-i mai permite să-şi desfăşoare activitatea la cele trei secţii ale fabricii de textile. I-au fost propuse patru locaţii posibile pentru relocare în Iaşi, trei de către Primărie şi una de către CJ, dar nici una nu e bună, în opinia lui.

„Primăria ne-a somat că acea zonă este prea în centrul oraşului şi că trebuie să o redăm circuitului urbanistic. Noi, cei din zona industrială poluăm fonic, vizual, etc. Nu ne-au amendat, dar ne-au indus să plecăm. Primarul ne-a ară­tat 2-3 locuri unde ne-am putea muta. Doar unul corespundea, era vorba de o clădire cu teren, un fost liceu industrial, dar acolo nu avem fosă septică. Pentru secţia de confecţii era bun, însă pentru finisaje era imposibil. Avem şi varianta să mutăm la Piteşti toate secţiile, sau la Vastex la Vaslui. La Vaslui suntem în negocieri cu patronul de acolo, care ne cere bani foarte mulţi“, ne-a explicat Vuza ieri.

El nu a prezentat şi dovezi care să susţină că a fost somat de Primăria Iaşi să îşi mute activitatea din zonă. Acesta a mai precizat faptul că există o soluţie temporară, şi anume să se oprească procesul de finisaj, pentru că el este cel care poluează.

„Pentru secţia de confecţii mai sunt variante, sunt 22 de jucători activi pe piaţa din Iaşi, am putea să ne afiliem cu ei. Fabrica Iaşitex trebuie privită în două, partea de Confecţii şi cea de Finisaj care constă în tratări, epurări, adică bani mulţi şi mai şi poluează. Am primit somaţie şi de la Apele Române, şi Dedeman a primit, toţi din zonă am primit. Autorităţile ne pot bloca pe linia traficului greu, pot spune că, dom’le, nu mai aveţi voie să maşini cu tonaj mare în zonă“, a mai menţionat Vuza.

Pe aceeaşi placă a mers şi directorul regional al Iaşitex, care a afrmat: „Analizând tendinţa din piaţa imobiliară, care a convins multe companii să-şi fructifice financiar poziţiile avute în zone centrale şi să-şi reloce activităţile către zonele industriale, Iasitex SA îşi propune ca în 2018-2019 să folosească în avantajul său conversia mai largă a zonei dintr-una preponderent industrială către o zonă a serviciilor comerciale“, a declarat Mihail Lăzăroae, director general Iasitex SA.

„E un brand care se pierde“

În încercarea iniţială de a găsi spaţiu pentru relocarea secţiilor la Iaşi, repre­zen­tanţii locali ai Iaşitex au căutat ajutor la autorităţile locale, la Consiliul Judeţean şi Primărie. Cei de la CJ le-au oferit o soluţie, dar se pare că Vuza nu a luat-o în considerare.

„Noi am fost abordaţi anul trecut de un director de acolo. Chiar l-am dus la Tehnopolis, se interesa de relocare. Avem şi parc industrial, am avea unde să-i relocăm, păcat de oamenii care lucrează acolo! Pe terenul de la Tehnopolis ei pot ridica o hală din panouri de tip sandvis, chiria e mică… noi nu am insistat la ei, de atunci nu au mai dat nici un semn de viaţă. Noi ne-am bucura să rămână în Iaşi, Ţe­sătura e un brand care se pierde. Noi nu intrăm în politica lor de relocare, ei ştiu ce vor să facă. CJ le-a oferit însă o soluţie, acum depinde de ei“, a precizat Victor Chirilă, vicepreşedinte CJ Iaşi.

Afacerea Iaşitex a pornit încă de la privatizare, când în 2003, consorţiul format din firmele Carpatex Braşov şi A2 Impex Ploieşti, deţinute de grupul de firme patronat de Vuza, a cumpărat de la stat fosta fabrică Ţesătura cu 7,1 milioane de dolari. Sumă cea mai mare era reprezentată de investiţii şi nu de cât a primit sta­tul român. Surse din cadrul companiei susţin că investiţiile nu au fost niciodată realizate, aşa cum a promis în contractul de vânzare cumpărare.

Opera sa a început în urmă cu 11 ani

În 2007 s-au vândut primele terenuri, pe care s-au încasat 21 milioane de euro. Marea lor majoritate s-au scurs către fir­me controlate de Vuza, pierzându-şi urma prin operaţiuni de majorare de ca­pital. Atunci Iaşitex a vândut 4,6 hectare către un grup israelian, Greeen Plaza din Bucureşti. Pe atunci, metrul pătrat era cedat cu 460 de euro. La sfârşitul anului 2007, acţionarii au aprobat vânzarea a două terenuri în suprafaţă totală de 5.200 de metri pătraţi la preţul de 580 de euro metrul pătrat.

Anul trecut, potrivit documentelor trimise către Bursa de Valori din Bucureşti, Adunarea Generală Extra­ordinară a Acţionarilor a votat ca activele companiei să fie vândute prin licitaţie publică cu strigare. În total, era vorba de hale şi terenuri în suprafaţă de 58.000 de metri pătraţi. O parte din loturile pentru valorificate erau ipotecate în favoarea Bancpost. Tot atunci a fost scos la vânzare pentru prima dată şi pavilionul administrativ cu opt etaje, cu o suprafaţă construită de 3.800 de metri pătraţi, dar şi parcarea auto.

Acum fix un an, acţionarii SC Iaşitex SA şi-au mai dat acordul ca sumele ce vor fi obţinute din vânzarea activelor să fie folosite pentru participarea societăţii la majorarea capitalului social al SC Chimcomplex SA Borzeşti, prin aport în numerar de până la 7,5 mi­lioane de euro şi pentru rambursarea creditelor şi a datoriilor societăţii. Atunci se vehicula ideea că producţia va fi mu­tată la Vaslui.

Firma Iaşitex SA este pa­tro­nată de omul de afaceri Ştefan Vuza prin intermediul SC A2 Impex SRL Ploieşti, companie care face parte din grupul Serviciile Comerciale Române. SC A2 Impex SRL Ploieşti figurează cu 63% din acţiunile fostei fabrici „Ţesătu­ra“ Iaşi. Un procent de 29% sunt în por­tofoliul Societăţii de Investiţii Financiare Moldo­va Bacău, cu care Vuza se află în conflict  de ceva vreme, iar 3,1% aparţin statului român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Câţi bani s-au dus de la Iaşi la firmele lui Vuza

Conform unor bilanţuri şi indicatori, fosta Ţesătura avea anul trecut un activ net contabil de 179,4 milioane de lei şi un număr de 2,1 milioane de acţiuni la valoarea de 10 lei pe acţiune. Până la data de 10 iunie 2017, costul participa­ţiilor deţinute de Iaşitex la entităţile afi­liate, adică sumele transferate de la Iaşi la firmele din grupul SCR ajung la 16 milioane de euro, adică 74,6 milioane de lei. Dintre aceştia, 26,6 milioane de lei s-au dus către Caromet SA Caransebeş, alte 25,9 milioane de lei către A6 Impex SA, 16,6 milioane de lei către Nova Textile Bumbac SRL, 5,1 milioane delei către INAV SA, 305.000 de lei către Serviciile Comerciale Române, iar restul către AISA Invest şi Vitoria Serv SRL.

Conform ultimului bilanţ declarat la ANAF, fabrica din Iaşi are o cifră de afaceri de 23,1 milioane de lei, în scădere cu 1,5 milioane faţă de 2016 şi un profit net declarat de 18.000 de lei, în condiţiile în care, acum doi ani era 111.500 de lei. Datoriile au crescut însă de la 25,5 mi­lioane de lei, cât au declarat în 2016, la 28,3 milioane de lei, cât s-a înregistrat pe 2017.

Cu privire la relocarea secţiei Confecţii la Iaşi am încercat să vorbim şi cu primarul Mihai Chirica. Acesta nu ne-a răspuns la telefon şi nu a răspuns nici la mesajul trimis în care i s-a preci­zat tema discuţiei.