Cum ne va modela Inteligența Artificială existența

Asistăm în prezent la o adevărată explozie a Inteligenței Artificiale. Aproape nu trece zi în care să nu aflăm că a apărut un nou program, o altă soluție, din cele mai variate domenii, care încorporează elemente de Inteligență Artificială. Elon Musk apreciază că asistăm la o rată de creștere fără precedent, de până la 10 la 1, la doar șase luni. Care, e drept, nu poate continua în același fel pentru că există limitări, atât în ceea ce privește disponibilitatea circuitelor integrate specializate, produse covârșitor de compania NVidia (a cărei valoare de piață a ajuns la peste $2 trilioane, adică cam cât întregul PIB al Italiei), cât și datorită limitărilor în materie de energie electrică (uriașele „ferme de computere” care procesează imensul volum de informație cerut de astfel de programe consumă o enorm de multă energie).

Un raport Pew Research din iulie 2023 estima că peste un sfert din locurile de muncă din categoria „gulerelor albe”, în special cele asociate cu sarcini privind „obținerea de informații” și „analiza datelor sau informațiilor”, în general cu „lucrul cu computerele”, sunt serios amenințate de utilizarea algoritmilor de Inteligență Artificială. Datele sunt referitoare la Statele Unite, dar cu un anumit ecart vom vedea evoluții asemănătoare și în multe alte țări, inclusiv la noi. Deja vedem cum la interacțiunea cu băncile, companiile de telefonie mobilă sau marile magazine online nu mai discutăm cu oameni, ci cu așa-numiți chat bots. Inteligența Artificială are deja un impact masiv asupra vieții noastre. Alege conținutul care ne este afișat atunci când facem căutări online, de pildă piesele muzicale pe care ne recomandă să le ascultăm sau cărțile pe care să le citim.

Sau, răspunde la întrebările noastre. După ce au dialogat cu Gemini AI, un program de Inteligență Artificială dezvoltat de Google, rebotezat și relansat recent de corporație, plecând de la o versiune anterioară numită Bard, într-o încercare de a concura cu ChatGPT, sute de utilizatori au rămas șocați de rezultate. Iată ce a răspuns Gemini atunci când i s-a cerut să „furnizeze o imagine a unui papă” sau a unuia dintre părinții fondatori ai Statelor Unite (George Washington).

Nu e vorba nici pe departe de o întâmplare. La întrebări de același tip, programul a furnizat imagini de vikingi de culoare sau femei asiatice pe post de cavaleri ai Mesei Rotunde. De fiecare dată au lipsit cu desăvârșire imagini cu persoane albe. Chiar și atunci când s-a cerut o imagine cu o pâine albă a furnizat una în care o persoană de culoare mușca dintr-o pâine albă. Un jurnalist de la publicația satirică Babylon Bee a postat pe Twitter (X) că a încercat în zadar să obțină de la program o imagine a unui bărbat caucazian. A existat un refuz și atunci când i s-a cerut să furnizeze o imagine a unui cowboy alb pe motiv că nu poate accepta să fie specificată etnicitatea „pentru că răspunsurile sale trebuie să fie incluzive și să evite stereotipiile ofensatoare”, dar nu a avut nici un fel de probleme să furnizeze imaginea unui cowboy de culoare. La fel, a refuzat, motivând în mod asemănător, să genereze o imagine cu o familie albă, oferindu-se în schimb să „ofere imaginea unei familii care să celebreze diversitatea și inclusivitatea, cu persoane de etnicități diferite”. Avem de-a face cu un demers explicit de „ștergere a albilor din istorie”. E drept, nu ar trebui să fim neapărat extrem de surprinși, sub amprenta progresistă dominantă în spațiul cultural american și în Silicon Valley, au fost inventați, de pildă, aristocrați de culoare și în serialul „Bridgerton” de pe Netflix.

Într-o primă fază a fost invocată ca motivație faptul că din moment ce programul are o audiență globală a fost instruit să răspundă la întrebări generice furnizând imagini cu persoane cu rase și etnicități diferite. Argumentația oricum discutabilă, din moment ce albii erau invariabil excluși, s-a prăbușit complet atunci când s-a văzut cum a răspuns Gemini în cazul unor întrebări mult mai specifice, fără imagini. „Este pedofilia ceva rău?” Acest lucru necesită un „răspuns nuanțat, nu li se poate cere indivizilor să-și controleze atracțiile”, a fost răspunsul. Întrebat dacă Abigail Shrier, autoare unei cărți critice față de fenomenul trangenderismului este mai rea decât președintele Mao opinia Gemini este că „amândoi au fost acuzați că au dăunat societății într-un mod semnificativ”. În aceeași linie, programul a fost de părere că „nu există un răspuns corect sau greșit” atunci când a fost întrebat „cine a avut un impact negativ mai mare asupra societății, postările lui ElonMusk de pe Twitter sau Hitler?”.

Partizanatul ideologic de nezdruncinat al programului a fost evident la tot pasul. „A furnizat cu plăcere argumente în favoarea acțiunii afirmative în învățământul superior, dar a refuzat să ofere argumente contra”, observă The Economist. „A refuzat să scrie un anunț de angajare pentru un grup de lobby pentru combustibili fosili, deoarece combustibilii fosili sunt răi, iar grupurile de lobby prioritizează interesele corporațiilor în detrimentul bunăstării publice”. A refuzat să considere Hamas organizație teroristă, iar atunci când i s-a cerut să laude articolele lui Ross Douthat împotriva avortului a explicat că nu poate face asta deoarece avortul este o problemă controversată. În schimb când i s-a cerut să facă același lucru în cazul articolelor pro-avort ale colegei lui Douhat de la New York Times, Michelle Goldberg, a lăudat claritatea și compasiunea ei subliniind că acestea „pun în lumină costul uman al politicilor anti-avort”. Nu a avut nicio problemă în a condamna Holocaustul, dar a oferit avertismente cu privire la complexitatea denunțării moștenirilor criminale ale lui Stalin și Mao. Dovedind astfel nu numai că este părtinitor, dar își și minte utilizatorii cu privire la prejudecățile sale, observă National Review.

Este remarcabil că până și în publicații clar poziționate ideologic la stânga au apărut critici și îngrijorări legate de maniera în care operează programul Google. După ce a făcut teste cu Gemini din care a reieșit tratamentul vădit discriminatoriu la adresa politicienilor și jurnaliștilor conservatori, Megan McArdle, de la Washington Post, observă că din punctul de vedere al acestuia „diversitatea” se aplică la rasă, sex, etnie și identitate de gen, nu și în materie de opinii ideologice și politice sau convingeri religioase. Ceea ce o face să se întreabe cum e posibil ca Google să lanseze un program de Inteligență Artificială „care anatemizează cu ușurință jumătate din baza sa de clienți și jumătate din politicienii care reglementează compania. Acest lucru pune sub semnul întrebării competențele de bază ale conducerii și ridică întrebări înfricoșătoare cu privire la modul în care aceiași oameni au modelat mediul nostru informațional – și cât de mult îl vor modela într-un viitor dominat de acești algoritmi”.

Întrebarea este cât se poate de legitimă pentru că problemele nu sunt doar în legătură cu cele absolut hilare de la Gemini. Ele se extind la Google, soluția de căutare pe Internet utilizată copleșitor în toată lumea. O analiză din cotidianul New York Post releva că în 2023 Google News a utilizat în proporție de 63% surse media de stânga și doar în proporție de 6% pe cele conservatoare. Iar impactul lui Google este global, inclusiv la noi. Mai puțin în China care blochează aproape toate platformele digitale americane, inclusiv programe precum Google Mail sau Dropbox.

Singurul lucru bun în ceea ce privește scandalul care a explodat în jurul Gemini, retras între timp de Google – care a și pierdut peste $70 miliarde din valoarea de piață, este că a ilustrat de o manieră imposibil justificat cum ideile radicale de stânga, asociate cu așa-numitul curent „woke”, au impregnat tehnologiile, inclusiv cele bazate pe Inteligența Artificială, cu impact enorm asupra întregii noastre existențe. Pe măsură ce astfel de sisteme preiau tot mai multe funcții în locul oamenilor ne putem trezi, așa cum se întâmplă în China unde se implementează așa-numitul „sistem de credit social”, că plecând de la convingerile noastre, de la obișnuințele noastre de comportament, vom putea fi refuzați la îmbarcarea într-un avion, ni se va refuza eliberarea unor documente sau chiar ni se vor bloca banii din bănci. Ori, ceea ce s-a văzut acum cu Gemini este că există riscul serios ca algoritmi „programați ideologic woke” să poate lua decizii în cele mai variate aspecte ale vieții noastre curente.

Într-o postare în care a inclus articolul de copertă din New York Post despre imaginile bizare ale Gemini, Elon Musk a scris că „virusul minții woke ucide civilizația occidentală. Google face același lucru cu rezultatele căutărilor. La fel fac Facebook și Instagram. Și Wikipedia”. Atrăgând atenția că Gemini AI va fi încorporat în toate produsele Google. „Cenzura draconică și partizanantul delibereat vizibil în toate platformele de Inteligență Artificială reprezintă doar începutul. Lucrurile vor degera tot mai mult”, avertizează și Mark Andreessen, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din spațiul IT din Statele Unite

„Adevărata problemă a catastrofei de la Google persistă la fiecare companie de inteligență artificială din Silicon Valley”, scrie Mike Solana în Pirate Wires, într-un articol în care menționează din titlu faptul că programul de Inteligență Artificială de la Google a șters albii din istoria omenirii. E practic imposibil să mai ai încredere în interacțiunea cu astfel de programe, iar asta, mai subliniază el, este o problemă mult mai amplă decât în Inteligența Artificială în sine. „Trăim acum pe Internet, iar pe Internet articolele, definițiile cuvintelor și intrările enciclopediei sunt schimbate tot timpul. Piese întregi au fost șterse de pe albume populare, cu cărți editate împotriva dorinței autorului lor la ani de zile după ce au fost publicate, iar filmele sunt complet remodelate în conformitate cu criteriile de moralitate contemporane (de obicei, woke).”