anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 04.07.2020

ULTIMII 100 DE ANI

Discursuri despre teritorii

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Când avem un centru pentru care teritorialitatea naţională înseamnă doar aservirea periferiilor sau periferii care-şi reconstruiesc identitatea făcând apel doar la calităţile celor din interior şi la defectele vecinilor, cel mai adesea exagerate, mai e funcţională naţiunea!?

Am să vă propun în micul spaţiu rezervat câteva citate din media românească a ultimilor două decenii. Am apelat la fişele mele de lectură focalizate pe discursurile referitoare la teritoriu şi teritorialitate, pentru a observa mutaţiile ce au intervenit la nivelul paradigmei teritoriale în România: de la teritoriul unic, la teritoriile multiple ale structurilor şi substructurilor ce compun spaţiul identitar românesc; de la teritorialitatea naţională, animată de naraţiunile construite în perioada modernă şi care ignoră teritorialităţile structurilor holon (cele regionale), la teritorialităţile din ce în ce mai manifeste de la nivel regional sau chiar subregional.

De cele mai multe ori, nimic nu pare a se armoniza în aceste discursuri, indiferent de scara pe care o vizează. Atunci când acestea se focalizează la nivelul naţional, regiunea-provincie (teoretic, unitate de holon) se transformă din actor în spectator al evoluţiilor, devenind nesemnificativă în ecuaţia teritorială. Invers, dacă discursul e construit pentru a servi susţinerii identităţilor regionale, centrul construcţiei naţionale devine vinovatul fundamental al deteritorializării unor structuri mult mai vechi şi cândva funcţionale.

Pentru istoria noastră naţională, Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 reprezintă evenimentul cel mai important şi semnifică împlinirea idealului românesc de a trăi liber într-un singur stat naţional unitar.

Acest prim paragraf e preluat din Mesagerul de Covasna (30 noiembrie 2017). E mai puţin important unde l-am localizat; calchiindu-se perfect pe discursul oficial, de acum centenar, textul e de o banalitate înfiorătoare! Din perspectiva cititorului apare plictisul şi, pentru cei ce cutează să se abată de la normă, se insinuează şi o atracţie inevitabilă spre discursul altfel, antagonic cu primul, care deşi uneori e aberant, pare proaspăt, incitant şi mobilizator!

Seriozitatea, eleganţa, disciplina - atribute ale Ardealului - au fost invadate de miticisme, de balcanisme ordinare, de civilizaţia seminţelor de bostan. Era o şansă pentru România să se unească cu Transilvania, să înveţe câte ceva din organizarea ei, din sistemele ei de valori. N-a fost aşa; România a înghiţit Transilvania - de aceea din trei în trei metri aluneci astăzi pe flegmele de pe marile bulevarde, scria în 1999 jurnalistul clujean Sabin Gherman în manifestul „M-am săturat de România”.

Dar când te afli în imposibilitatea de a fi o regiune cu o identitate considerată un model demn de urmat!? Apelăm la autovictimizare!? Din textul pe care l-am selectat, pare că avem zugrăvită realitatea teritorială necosmetizată:

Miza A8 (autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, n.r.) nu este numai una pur economică. Economia primează desigur, dar la un nivel şi mai profund este acela de a reconferi convergenţă cultural-identitară unei regiuni. O regiune istorică ciopârţită între imperii şi statele moştenitoare. O regiune „demontată” de 150 de ani prin proiecte administrative centralizatoare, deposedată de identitatea ei istorică pentru că e mai mult mai comod ca, din când în când, să i se arunce resturile, adică ce mai rămâne de la buget. În acest fel s-au construit metodic decalajele Nord-Sud, apoi Est-Vest, şi în acest fel moldovenii au ajuns subiect de bancuri şi victimele unui tip de xenofobie care guvernează pe faţă politicile de stat. - Mihai Chiper, "O veche doctrină a Bucureştiului: dezbină şi stăpâneşte”, 22.12.2017, ZdI

Când avem un centru pentru care teritorialitatea naţională înseamnă doar aservirea periferiilor sau periferii care-şi reconstruiesc identitatea făcând apel doar la calităţile celor din interior şi la defectele vecinilor, cel mai adesea exagerate, mai e funcţională naţiunea!? S-au aliniat regiunile noastre la moda europeană a regiunilor!? Uită oare Bucureştiul că a fi capitală înseamnă şi a fi gestionarul eficient al unor periferii cât de cât satisfăcute de apartenenţa la naţiune!? Sunt întrebări la care răspunsul îl vom afla în anii ce vor veni!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Paparazzi

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.