Fostul subprefect Bogdan Abalaşi spune că s-a îmbolnăvit de psoriazis dupa ce presa l-a făcut „fripturist”. Acum cere 100.000 de euro de la Guvern

În acţiunea depusă la Tribunal în februarie 2022, Abalaşi reclamă că a fost angajat la Ministerul Sănătăţii, în decembrie 2018, pe o perioadă determinată de trei ani. Deşi angajarea fusese făcută în urma unui concurs organizat de Ministerul Sănătăţii, acelaşi minister cerea în vara anului următor anularea propriului concurs, în cadrul unui proces deschis la Curtea ieşeană de Apel.

Principalul motiv invocat de minister fusese acela că Abalaşi nu ar fi deţinut vechimea minimă în muncă de 6,5 ani în specialitatea studiilor absolvite. Procesul a fost pierdut în cele din urmă de minister, iar Abalaşi rămăsese în funcţie, dar în opinia sa, acţiunea prilejuise pătarea imaginii sale şi exercitarea de presiuni în presă.

Doar în cazul lui, ministerul ceruse anularea concursului de angajare, deşi la aceeaşi dată şi în aceleaşi condiţii, mai fuseseră angajate şi alte persoane. Imaginea sa ar fi fost afectată, dar şi starea sănătăţii i s-ar fi agravat. El a pus pe seama stresului diagnosticul de psoriazis primit în noiembrie 2021.

„Este evident faptul că atunci când o persoană este supusă unor minciuni şi jigniri publice să se consume şi să fie stresată, deoarece imaginea unei persoane este unul din principalele atribute ale personalităţii sale, având în vedere că exprimă originalitatea sa şi îi permite să se diferenţieze de ceilalţi. Dreptul persoanei la protejarea imaginii sale constituie, astfel, una din condiţiile esenţiale ale dezvoltării sale personale. Pârâtul (Ministerul Sănătăţii, n.r.) a produs un prejudiciu semnificativ ca urmare a discreditării sale profesionale şi a încălcării dreptului la reputaţie şi la imagine printr-o acţiune abuzivă în instanţă”, a precizat Abalaşi în faţa instanţei. El a cerut daune morale în valoare de 100.000 euro pentru „conduita ostilă” la care ar fi fost supus.

De cealaltă parte, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au apreciat că nu se poate vorbi de vreo faptă ilicită, de vreun prejudiciu ori de vreo legătură de cauzalitate între acţiunile instituţiei şi starea de sănătate a lui Abalaşi sau reputaţia sa. Ministerul doar pusese în discuţie îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs şi pierduse acţiunea în instanţă, fără ca Abalaşi să fie sancţionat ori concediat.

Conform legii, pentru atragerea răspunderii este necesară existenţa unei fapte ilicite. Magistraţii Tribunalului au apreciat că acţiunile Ministerului Sănătăţii în privinţa lui Abalaşi nu pot fi considerate ca nelegale sau efectuate cu rea-credinţă, câtă vreme acesta şi-a păstrat locul de muncă. „Discutarea îndeplinirii sau nu a condiţiilor de participare pentru ocuparea funcţiei contractuale nu poate fi o acţiune prejudiciabilă şi discriminatorie, în lipsa unei măsuri de sancţionare sau concediere. Faptul că pârâtul iniţiator a solicitat anularea concursului doar în ceea ce îl priveşte pe reclamant deşi au fost şi alte persoane angajate în acelaşi timp şi pe poziţii similare, nu dovedeşte un tratament inechitabil, în condiţiile în care instanţa de contencios administrativ a fost chemată să stabilească interpretarea noţiunii de vechime în specialitate studiilor”, au argumentat judecătorii.

Aceştia au apreciat de asemenea că ministerul nu poate fi făcut responsabil pentru articolele din presă invocate de Abalaşi, în care acesta era calificat drept „fripturist”, „politruc de carieră” ori „vânător de sinecuri”, câtă vreme ele nu fuseseră generate de o poziţie publică a ministerului. De altfel, însuşi Ministerul Sănătăţii era obiect al criticii în articolele respective. Abalaşi nu furnizase nici vreo probă că psoriazisul i-ar fi fost declanşat de acţiunile ministerului îndreptate împotriva sa. Judecătorii au apreciat că stresul invocat de Abalaşi ori starea de supărare relatată de martori s-ar fi putut datora la fel de bine activităţii politice desfăşurate de acesta în scopul constituirii organizaţiilor locale ale Pro România, partid din care făcea parte.

Acţiunea în instanţă demarată de Abalaşi a fost respinsă, ca neîntemeiată. Înfrângerea în primă instanţă nu l-a descurajat însă pe fostul subprefect. Apelul împotriva sentinţei Tribunalului a fost înregistrat pe rolul instanţei superioare joi. Curtea de Apel urmează să stabilească primul termen de judecată. 

Publicitate și alte recomandări video