GALERII FOTO: Un tur al Palatului Culturii înainte de deschidere. Este o bijuterie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

GALERII FOTO: Un tur al Palatului Culturii înainte de deschidere. Este o bijuterie

GALERIE
Palatul Culturii renovat, foto Dan Luca (1)
  • Palatul Culturii renovat, foto Dan Luca (1)
- +

Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au vizitat Palatul Culturii cu două luni înainte de deschiderea oficială, care va avea loc în a doua jumătate a lunii aprilie. Monumentul istoric arată după restaurare ca o bijuterie, măreţia elementelor arhitecturale uimind prin fineţe, complexitate şi eleganţă. După deschiderea oficială, ieşenii vor avea ocazia să calce într-un palat ce păstrează imaginea iniţială, de la începuturile sale, dar vor avea parte şi de câteva surprize pregătite de cei de la Complexul Muzeal Iaşi. În acest moment, în Palatul Culturii se fac ultimele retuşuri, se lustruieşte gresia de pe scări, se lăcuiesc podelele, se finisează lucrările de la lambriuri şi se şterg vitraliile. 

„Este cea mai complexă lucrare de restaurare din România după ’90“, ne-a declarat Lăcrămioara Stratulat, managerul Complexului Muzeal „Moldova“.

Pe holul principal am întâlnit trei „martori“, nişte bucăţi de perete fără tencuială, din cărămidă, care arată imaginea zidurilor vechi.

„Am recepţionat o parte din spaţii. În Sala Voievozilor avem mai mulţi martori cu straturile vechi şi cel restaurat. S-au făcut analize stratigrafice şi s-a ajuns până la primul strat de pictură, iar după probe repetate pe perete s-a revenit la culoarea iniţială, la albastru de prusia, culoare existentă şi în Sala Coandă. Pe timpul comunismului, pereţii au fost turcoaz. Orice restaurare constă în revenirea la starea iniţială. Oriunde am considerat că există elemente de noutate am lăsat martori. Este pentru prima dată când Palatul Culturii cunoaşte o restaurare unitară de asemenea nivel. Asta înseamnă de la consolidare, sistemul de drenaj, re­facerea elementelor artistice, acope­rişul. Practic, s-a intervenit în toate zonele“, afirmă Lăcrămioara Stratulat, managerul Com­plexului Muzeal „Moldova“.

Aceasta ne explică faptul că ideea principală cu care s-a pornit în acest proiect este revenirea la aspectul iniţial. Din păcate există prea puţine planşe păstrate, deşi cei de la Complexul Muzeal au căutat în arhive, nu au găsit o planşă completă. Prin urmare, nu se ştie cum arăta iniţial Palatul Culturii până la cele mai mici detalii.

GALERIE FOTO I

După holul de la intrare, unde s-a schimbat o parte din marmura neagră de pe jos, şi unde deasupra veţi putea vedea un candelabru negru din fier forjat, holul mare, unde dau scările, uimeşte prin măiestria decorului, atent meşteşugit. Sculpturile de pe balustrade, de pe scări şi cele care atârnă din tavan sunt parcă bijuteriile de la gâtul unei doamne. La restaurarea acestei clădiri, care pe etaje desfăşurate ajunge la câteva hectare, ca suprafaţă, au lucrat în jur de 500 de persoane, din care o parte încă mai lucrează.

„Proiectul a fost destul de greu de scris, dar pot spune, şi îmi asum acest lucru, că aceasta este cea mai complexă lucrare de restaurare din România după ’90. Prin amenajările pe care le-am făcut, conservarea sitului arheologic, regândirea între­gului Palat ca funcţionalitate, încercăm să găsim elemente de interactivitate pentru public. La Palat vor fi şi activităţi pentru copii, tineri, pentru toate vârstele. Deschiderea care va fi în aprilie va fi doar pe o parte a Palatului pentru că normele ne interzic să băgăm public în patrimoniu la mai puţin de şase luni de la terminarea lucrărilor. Sunt patru muzee, cel de Artă, Istorie, Ştiinţe şi Etnografie, şi vor fi organizate câte 2-3 expoziţii la fiecare cu patrimoniul pe care îl deţinem“, arată directoarea Stratulat.

Camerele de arheologie au pardoseli suspendate, din sticlă

Amenajarea expoziţiei permanente va dura însă mult deoarece va avea o nouă structură. Reprezentanţii Complexului Mu­zeal spun că accesul se va face în grupuri de 5-7 persoane maxim, inclusiv în zona ceasului, zonă pe care încearcă să o treacă în circuitul de vizitare.

O noutate sunt cele două lifturi care coboară până la Subsol 2, unde se află Cafeneaua Muzeu şi urca până la ultimul etaj. Acestea sunt amplasate în curţile interioare, prin urmare sunt lifturi exterioare.

Tiberiu Makkai, coordonatorul de şantier, ne arată lambriurile care nu sunt din lemn, deşi sună ca lemnul, ci dintr-un material special făcut acum 100 de ani.

„Aceste lambriuri sunt făcute din bois-ciment, dar deşi am refăcut compoziţia materialului şi am înlocuit părţile deteriorate, n-am descoperit misterul sunetului. Acolo sus este sera palatului, pe care încercăm să o facem vizibilă. Şi podul vrem să-l deschidem spre vizitare, însă pentru alte lucrări nu mai sunt fonduri“, spune acesta.

Ajungem şi în sălile de arheologie, care îmbină modernul cu această parte a istoriei, arheologia.

GALERIE FOTO II

Beciuri care ajung la 36 de metri

În trei săli din Palatul Culturii, păşitul îţi poate da emoţii. Pardoseala este doar din sticlă, iar prin ea se poate vedea ce-i dedesubt. Bucăţi de ziduri vechi, un culoar ce duce spre o pivniţă în care nu se poate intra ca vizitator încă şi alte mărturii ale vremii. Fiecare bucată de sticlă poate susţine până la 1.000 de kilograme, adică pe puţin 10 oameni; prin urmare, pardo­seala este extrem de rezistentă. În ultima cameră cu pardoseală de sticlă găsim şi urmele unui beci, doar pe jumătate des­coperit, care ajunge la 36 de metri.

O altă surpriză este pregătită la inaugurare, când vizitatorii vor putea intra în­tr-unul din beciurile de sub palat. „Este un beci din fosta curte domnească, va fi o surpriză pentru public“, spune Tiberiu Makkai. Accesul în beci se face printr-una din camere, cu ajutorul unor scări special amenajate. La intrarea în beci sălăşluieşte o umbră de mister, pe care o veţi descoperi, cu siguranţă, în aprilie.

Dar Palatul Culturii nu este minunat doar pe interior, şi în exterior lucrările au scos în evidenţă fru­museţea arhitecturală a clădirii. Singurul pericol al noului acoperiş rămân porumbeii. Domnul Tiberiu priveşte agale spre ei. Niciodată tabla de zinc nu va fi mai curată ca acum!

Ce vor putea vedea vizitatorii din aprilie în muzeele Palatului

La Muzeul de Artă va fi deschisă la inaugurarea Palatului Culturii expoziţia „Pictura interbelică“, unde vor fi expuse lucrări de-ale marilor pictori precum Tonitza, Petrescu, Palade, Iser etc. La Muzeul de Istorie va fi deschisă o expoziţie în care se va putea vedea evoluţia comunităţii ieşene, începând cu Palatul Culturii, curţile domneşti şi până la domnia lui Carol I, inclusiv. Această expoziţie are o latură deosebită deoarece va fi profilată pe arme, armuri şi tot ce ţine de armament. La Muzeul de Ştiinţe şi Tehnică va fi o expoziţie cu instrumentele muzicale meca­nice, cutiuţe muzicale, piane mecanice, orchestron etc. De menţionat că toate sunt în stare perfectă de funcţionare, deoarece şi acestea au fost restaurate. La ultimul muzeu, cel de Etnografie, vor fi deschise două expoziţii. Prima este cea despre costumele populare de femei, bărbaţi şi copii, iar a doua, despre ouăle încondeiate. Palatul Culturii are în patrimoniu o colecţie foarte mare de ouă care nu au fost niciodată expuse toate. Aceste expoziţii vor putea fi văzute aproape un an de zile de la deschidere.

FOTO&VIDEO: Dan Luca

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fraţii de cruce strâmbă

Cătălin ONOFREI

Fraţii de cruce strâmbă

Cum ar arăta un stat condus de nişte microbişti ce-şi fac cruce în timp ce înjură?

Filmuletul zilei

opinii

Dacii liberi

Briscan ZARA

Dacii liberi

Precum oamenii din Neanderthal, peste doar 50 de ani se va pomeni despre românii din spaţiul carpato-danubiano-pontic ca despre o naţie dispărută care a locuit câteva sute de ani pe aceste meleaguri. Pandemia de coronavirus va fi ca o linie roşie de hotar în istorie văzută ca punct final de eliminare a lor.

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Ciprian IFTIMOAEI

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

Oficiul de statistică al UE, Eurostat, a diseminat recent indicatorul AROPE care arată că România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu 35,8% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, în anul 2020. 

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

pulspulspuls

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Cum a luat deputata Berescu faţa altora mai în pole position

Pentru că, iată, Cioloş tocmai a depus ieri lista şi programul guvernului său în parlament, unde în următoarele zile se va decide prin vot dacă merge echipa asta înainte au ba, şi pentru că avem un ieşean pe acea listă, am zis că musai să-l chestionăm olecuţă pe amicul Archibald Tănase despre subiect, în calitatea lui onorabilă de om cu doftorat în sforăraie politică. 

Caricatura zilei

Certificate

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.