Garda Forestieră a descins în pădurile IKEA de la Iași. S-au dat amenzi, dar nu s-a găsit nimic în neregulă

Cu două săptămâni în urmă, un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuza grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Astfel, doar puțin peste 1 la sută din cele peste 51 de mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie). Încă 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială, arată raportul realizat de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds.

Citiți și: Garda Forestieră, chemată să numere copacii din pădurea de la Mădârjac deținută de IKEA. Grupul suedez respinge acuzele ONG-urilor

Documentul care însumează 64 de pagini conchide că, „printr-un model constant de exploatare forestieră distructivă și presupus ilegală, IKEA contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, în special a pădurilor seculare. Acest lucru contribuie, de asemenea, la compromiterea îndeplinirii de către România a obiectivelor UE privind protecția naturii și a climei”.

Unul dintre exemplele menționate în raport este din Pădurea Floreanu-Frumușica-Ciurea, care se întinde pe teritoriul administrativ al mai multor comune, cea mai mare parte fiind în Popești și Mădârjac. Lotul deținut aici de IKEA măsoară 2923,2 hectare, însă în toată pădurea (aproape 19 mii de hectare) nu există zone de protecție strictă, notează autorii studiului.

Citiți și: IKEA vine și la Iași. Cu toporul

„În ciuda statutului său de protecție Natura 2000, nici măcar un hectar din această pădure nu este strict protejat. Mai îngrijorător este faptul că 99,5 la sută din această suprafață se află sub un regim de producție intensivă de lemn”, se arată în raportul care invocă un număr prea mare de intervenții permise, tăieri la ras în jurul ochiurilor de apă, habitate și specii vulnerabile afectate, încălcări ale sistemului SUMAL de trasabilitate a lemnului, degradarea solului și deteriorarea arborilor care nu fac obiectul exploatării forestiere.

Suedezii nu recunosc, iar inspectorii silvici le dau dreptate

„Suntem în dezacord complet faţă de cele menţionate în raportul publicat recent de către Agent Green şi Bruno Manser Fonds”, au susținut cei de la Ingka Investments, citați de Agerpres. Ei au subliniat că practicile de gestionare a pădurilor sunt în acord cu standardele de mediu, „inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele”.

Autorii raportului spun că au semnalat Gărzilor Forestiere suspiciunile de încălcări ale regimului silvic inclusiv în zonele protejate. De la Garda Forestieră Suceava, care supraveghează și pădurile din județul Iași, ni s-a comunicat că nu s-au făcut intervenții succesive pe aceeași suprafață, deși au fost tăiați copacii pe două amplasamente vecine. „Modul de tăiere a fost progresiv, de racordare, fiind extrași toți arborii din generația precedentă pentru a favoriza dezvoltarea puieților tineri”, explică Garda Forestieră. Inspectorii mai spun că „volumele exploatate s-a încadrat în posibilitatea decenală prevăzută în amenajamentul silvic” și că „gradul de regenerare naturală la data autorizării (lucrărilor, n.r.) depășea limita minimă impusă de normative”. Mai mult, nu a fost nevoie de „lucrări de ajutorare a regenerării naturale”.

Citiți și: E oficial: IKEA înfinge “steagul” la Iaşi. Unde va fi construit magazinul

Dacă drumurile de exploatare au prejudiciat arborii limitrofi, acești au fost puși în valoare de către ocolul silvic, arată Garda Forestieră în răspunsul remis redacției. Totodată, „nu s-au constatat degradări ale solului sau blocări ale cursurilor de apă rămase după exploatare”.

Ceva ceva tot n-a fost bine: „au fost analizate și avizele de însoțire a lemnului, emise din cele trei partizi (amplasamentele de exploatare, n.r.). Pentru cele la care în fotografiile atașate nu se distinge masa lemnoasă, s-au aplicat sancțiuni transportatorilor”, încheie răspunsul Gărzii de Mediu Suceava.