Garda Forestieră, chemată să numere copacii din pădurea de la Mădârjac deținută de IKEA. Grupul suedez respinge acuzele ONG-urilor

Un raport realizat de două organizații non-guvernamentale acuză grupul de firme IKEA că exploatează pădurile pe care le deține în România fără să facă deosebire între copacii care se află în zonele protejate și cei din zonele de unde poate fi recoltată masă lemnoasă. Din totalul de 51,33 mii de hectare pe care IKEA le deține în România prin franciza sa Ingka Investments, „doar 1,04 la sută se află în regim de protecție strictă (management fără intervenţie) și 8,25 la sută se află în regim de protecție parțială”, arată raportul de Fundația Agent Green și de ong-ul elvețian Bruno Manser Fonds.

Raportul poate fi consultat aici

Practic, studiul conchide că, „printr-un model constant de exploatare forestieră distructivă și presupus ilegală, IKEA contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, în special a pădurilor seculare. Acest lucru contribuie, de asemenea, la compromiterea îndeplinirii de către România a obiectivelor UE privind protecția naturii și a climei”.

Un lot important ca mărime deținut de cei de la IKEA în România prin Ingka Investments se află în județul Iași, în comunele Popești și Mădârjac. Este vorba de o suprafață de 2923,2 hectare, din care pe 2907,9 se poate face producție intensivă de lemn, iar pe restul de 15,3 hectare sunt permise intervenții moderate, notează studiul. Nu există zone de protecție strictă, notează autorii studiului.

Face IKEA ce nu trebuie în pădure la Mădârjac?

„În ciuda statutului său de protecție Natura 2000, nici măcar un hectar din această pădure nu este strict protejat. Mai îngrijorător este faptul că 99,5 la sută din această suprafață se află sub un regim de producție intensivă de lemn”, se arată în raport.

Cu o suprafață de aproape 19 mii de hectare, Pădurea Floreanu-Frumușica-Ciurea, unde se află acest lot, este arie protejată, stabilită astfel prin HG 663/2016 de Guvernul Cioloș. Mențiunea privind statutul acestei păduri (clasificată drept ROSPA0163 – unde RO e indicativul țării, iar SPA este prescurtarea „Special Protected Area”) se regăsește în descrierile siturilor Natura 2000 care pot fi consultate inclusiv la Agenția ieșeană de Protecție a Mediului.

În dreptul pădurii de la Iași, studiul ridică mai multe suspiciuni privind exploatarea ei, între care numărul de intervenții permise depășit, tăierile la ras în jurul ochiurilor de apă, habitate și specii vulnerabile afectate, încălcări ale sistemului SUMAL de trasabilitate a lemnului, degradarea solului și deteriorarea arborilor care nu fac obiectul exploatării forestiere.

„Suntem în dezacord complet”

Replica suedezilor nu s-a lăsat așteptată. „Suntem în dezacord complet faţă de cele menţionate în raportul publicat recent de către Agent Green şi Bruno Manser Fonds”, susțin cei de la Ingka Investments pentru Agerpres. Ei adaugă că practicile de gestionare a pădurilor sunt în acord cu standardele de mediu, „inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele”.

Totodată, „căutăm în mod constant modalităţi de a inova şi de a ne îmbunătăţi practicile. De exemplu, anul trecut, am ales să nu intervenim asupra unor terenuri forestiere pe o suprafaţă de 1.400 de hectare, care nu au fost încă clasificate ca păduri multiseculare, anticipând noile criterii ale Comisiei Europene care vor intra în vigoare”, afirmă reprezentanții de la Ingka, arătându-se deschiși discuțiilor cu autorii raportului.

Nemulțumiri dincolo de verificări

Autorii raportului spun că au semnalat Gărzilor Forestiere suspiciunile de încălcări ale regimului silvic inclusiv în zonele protejate. Am solicitat un punct de vedere de la Garda Forestieră Suceava, care supraveghează și pădurile din județul Iași, dar nu am primit un răspuns până la închiderea ediției.

Primarul comunei menționate nu ne-a putut confirma sau infirma aspectele semnalate în raport, dar s-a arătat nemulțumit că mai bine de jumătate din suprafața comunei nu produce nimic pentru că nu datorează impozit. Da, este o zonă frumoasă, admite primarul Dan Ghebuță, pentru că cele trei sate ale comunei sunt înconjurate de pădure. Trei sferturi din suprafața micii comunități (1556 de suflete la ultimul recensământ) sunt împădurite, iar pentru cea mai mare parte nu se plătește impozit în virtutea unei prevederi (art. 464) din Codul fiscal.

Citiți și: IKEA vine și la Iași. Cu toporul

Citiți și: E oficial: IKEA înfinge “steagul” la Iaşi. Unde va fi construit magazinul