Judeţul Iaşi a pierdut 57% dintre turişti din cauza pandemiei. Cum stăm față de Cluj sau Timiș?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Judeţul Iaşi a pierdut 57% dintre turişti din cauza pandemiei. Cum stăm față de Cluj sau Timiș?

GALERIE
turism afaceri2
  • turism afaceri2
- +

Iaşul s-a situat anul trecut în clasamentul naţional, realizat în funcţie de numărul total de turişti, pe locul 13. Faţă de anul anterior a pierdut un loc. Bucureştiul a pierdut două locuri. Căderea a fost generată, în special, de reducerea drastică a turismului de afaceri.    

Un clasament realizat de Asociaţia „Destination Iaşi” arată că judeţele care aveau o componentă importantă a turismului de afaceri, printre care şi Iaşul, au fost cel mai afectate de pandemia Covid-19. Turismul de afaceri reprezintă o componentă importantă a veniturilor din turism şi se materializează prin conferinţe, congrese, evenimente, cantonamente, turism educaţional etc. Clasamentul alăturat prezintă sosirile turistice, respectiv numărul de turişti la nivel judeţean (41 judeţe plus Mun. Bucureşti), înregistrate în structurile de cazare din România, centralizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). La nivelul întregii ţări, numărul de turişti înregistraţi s-a înjumătăţit în 2020 faţă de 2019 (- 52.1%). Judeţul Iaşi s-a aflat pe poziţia 12 în 2019 şi pe poziţia 13 în 2020, cu o scădere de 57% a numărului de turişti (de la 341.000 la 143.000), potrivit datelor prelucrate de Asociaţia „Destination Iaşi”.

A pierdut doar o poziţie

Lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”, subliniază faptul că tendinţa în care se încadrează judeţul Iaşi este foarte similară cu cea a Clujului şi Timişului, judeţe similare ca ţesut şi profil. „În plus, în ciuda unei concentrări a turismului pe un singur oraş, municipiul Iaşi, la rândul său axat pe turismul de business într-o proporţie de 55%, putem afirma că judeţul nostru a rezistat destul de bine pandemiei, pierzând o singură poziţie în clasament.

În pofida unei căderi importante a turismului de afaceri, în perioada iulie – noiembrie 2020, oraşul a fost totuşi vizitat de turişti de plăcere, adesea cupluri sau grupuri mici care au realizat un weekend romantic sau un circuit în nordul Moldovei, în care utilizarea tichetelor de vacanţă a avut o importanţă relativ mare”, a declarat Bulai pentru „Ziarul de Iaşi”.

Efectele vor fi resimţite până în 2023

Cele mai mari scăderi ale numărului de turişti, de peste 55-60%, s-au înregistrat în acele judeţe unde fluxul turistic se concentrează la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ şi unde acel municipiu este pol de afaceri şi centru universitar (de exemplu Iaşi, Bucureşti cu Ilfov, Cluj, Timiş, Dolj, Galaţi). O scădere-record s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, - 72%, întrucât acestea depindeau de turismul de afaceri, explică preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”. „În schimb, la nivelul judeţelor cu o ofertă turistică complexă, cu staţiuni turistice numeroase, cu infrastructuri de agrement, cum ar fi Constanţa, Tulcea, Prahova, Suceava, Vâlcea, Caraş-Severin, scăderea a fost mai mică în 2020, sub 40%. (...) Constanţa a reprezentat singura soluţie pentru turiştii de «sea-sand-sun» care alegeau în trecut ţări din Mediterana, iar Prahova a fost asaltată datorită accesibilităţii mari faţă de capitală”, a precizat Bulai.

Efectele pandemiei asupra turismului, în general, şi mai ales asupra turismului de afaceri se vor resimţi până în 2023, după anumite scenarii, astfel că este necesară dezvoltarea turismului de plăcere, mai puţin afectat de criza sanitară, cu accent pe natură, aer liber, ecoturism, dar şi pe cultură, welness şi tratament, vizită la rude, consideră profesorul.

Cum se poate îmbogăţi oferta?

Direcţiile principale ar fi amenajarea zonelor naturale cu potenţial pentru activităţi de loisir – drumeţie, cicloturism, kayak, echitaţie, pescuit de agrement etc. în Delta Jijiei, Platoul Repedea, Codrii Iaşilor, Valea Prutului, Valea Siretului, Dealul Mare-Hârlău, dar şi reamenajarea şi extinderea parcurilor urbane şi a unor păduri-parc în vecinătatea oraşelor Iaşi, Hârlău, Paşcani, Târgu Frumos. De asemenea, o altă direcţie ar fi consolidarea ofertei de vizitare (ghizi, orar previzibil, activităţi educative) a obiectivelor turistice din zona Hârlău-Deleni-Cotnari şi din zona centrului urban al municipiului Iaşi sau promovarea unor sate pitoreşti, cu arhitectură tradiţională şi mod de viaţă autentic rural, în comunele Dobrovăţ, Mădârjac, Popeşti, Bivolari, Deleni, Vlădeni, Şipote, şi susţinerea dezvoltării unor infrastructuri de cazare sustenabile în aceste teritorii. Nu în ultimul rând, susţinerea reabilitării marilor conace din judeţ şi integrarea lor în circuitul turistic şi comunitar, inclusiv prin festivaluri culturale: conacele Cantacuzino-Deleanu din Deleni, Cantacuzino-Paşcanu din Cepleniţa, P.P. Carp din Ţibăneşti, Negruzzi din Voineşti, Rosetti-Catargiu din Răducăneni, Palatul Cantacuzino din Paşcani”, a detaliat Mihai Bulai pentru „Ziarul de Iaşi”. 

 

 

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Cosmin PAȘCA

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Într-o ţară în care trenurile care transportă butuci la export stârnesc mai multe lacrimi pe Facebook decât imaginile cu pacienţii de la terapie intensivă, un astfel de subiect ar fi trebuit să scandalizeze opinia publică şi să producă un cutremur în structurile de putere din Palatul Victoria şi „conacul” din Modrogan.

Filmuletul zilei

opinii

Canonizare

Codrin Liviu CUȚITARU

Canonizare

„Dispariţia mea fizică devenise o urgenţă istorică... Iată că pigmeii mă venerează în sfârşit! Îmi pun numele pe plăcuţe, îmi sculptează chipul, îmi ridică osanale. S-a făcut dreptate. Acesta a fost dintotdeauna raportul real dintre mine şi ei! Ei, muritorii prosternaţi în admiraţie pentru adevăratul maestru, eu, olimpianul - nu bietul Hermes, ci Zeus, cum ar trebui de fapt să mă cheme, dacă ai mei ar fi fost un pic mai inspiraţi!”

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

Bogdan ILIESCU

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

„Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one./ Realitatea este doar o iluzie, deşi una foarte persistentă” - Albert Einstein

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

pulspulspuls

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Filmuleţul cu ameninţarea auditului la adresa şefilor de la Romsilva din judeţe puşi de PSD ca să-şi dea demisia şi să lase locul celor de la PNL, difuzat alaltăieri de băieţii de la Recorder, cică a picat cum mai prost nu numai pentru Gelu Puiu, băiatul de mingi al lui Flutur bucovineanul încă de pe vremea când era şef de ocol la Cârlibaba, cel care dădea telefoanele, sau pentru Alexe de la Iaşi, şeful lui, ci mai ales cică pentru PNL şi Cîţu. 

Caricatura zilei

Urare

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.