anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 10.08.2022

Judeţul Iaşi a pierdut 57% dintre turişti din cauza pandemiei. Cum stăm față de Cluj sau Timiș?

GALERIE
turism afaceri2
  • turism afaceri2
- +

Iaşul s-a situat anul trecut în clasamentul naţional, realizat în funcţie de numărul total de turişti, pe locul 13. Faţă de anul anterior a pierdut un loc. Bucureştiul a pierdut două locuri. Căderea a fost generată, în special, de reducerea drastică a turismului de afaceri.    

Un clasament realizat de Asociaţia „Destination Iaşi” arată că judeţele care aveau o componentă importantă a turismului de afaceri, printre care şi Iaşul, au fost cel mai afectate de pandemia Covid-19. Turismul de afaceri reprezintă o componentă importantă a veniturilor din turism şi se materializează prin conferinţe, congrese, evenimente, cantonamente, turism educaţional etc. Clasamentul alăturat prezintă sosirile turistice, respectiv numărul de turişti la nivel judeţean (41 judeţe plus Mun. Bucureşti), înregistrate în structurile de cazare din România, centralizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS). La nivelul întregii ţări, numărul de turişti înregistraţi s-a înjumătăţit în 2020 faţă de 2019 (- 52.1%). Judeţul Iaşi s-a aflat pe poziţia 12 în 2019 şi pe poziţia 13 în 2020, cu o scădere de 57% a numărului de turişti (de la 341.000 la 143.000), potrivit datelor prelucrate de Asociaţia „Destination Iaşi”.

A pierdut doar o poziţie

Lect. univ. dr. Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”, subliniază faptul că tendinţa în care se încadrează judeţul Iaşi este foarte similară cu cea a Clujului şi Timişului, judeţe similare ca ţesut şi profil. „În plus, în ciuda unei concentrări a turismului pe un singur oraş, municipiul Iaşi, la rândul său axat pe turismul de business într-o proporţie de 55%, putem afirma că judeţul nostru a rezistat destul de bine pandemiei, pierzând o singură poziţie în clasament.

În pofida unei căderi importante a turismului de afaceri, în perioada iulie – noiembrie 2020, oraşul a fost totuşi vizitat de turişti de plăcere, adesea cupluri sau grupuri mici care au realizat un weekend romantic sau un circuit în nordul Moldovei, în care utilizarea tichetelor de vacanţă a avut o importanţă relativ mare”, a declarat Bulai pentru „Ziarul de Iaşi”.

Efectele vor fi resimţite până în 2023

Cele mai mari scăderi ale numărului de turişti, de peste 55-60%, s-au înregistrat în acele judeţe unde fluxul turistic se concentrează la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ şi unde acel municipiu este pol de afaceri şi centru universitar (de exemplu Iaşi, Bucureşti cu Ilfov, Cluj, Timiş, Dolj, Galaţi). O scădere-record s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, - 72%, întrucât acestea depindeau de turismul de afaceri, explică preşedintele Asociaţiei „Destination Iaşi”. „În schimb, la nivelul judeţelor cu o ofertă turistică complexă, cu staţiuni turistice numeroase, cu infrastructuri de agrement, cum ar fi Constanţa, Tulcea, Prahova, Suceava, Vâlcea, Caraş-Severin, scăderea a fost mai mică în 2020, sub 40%. (...) Constanţa a reprezentat singura soluţie pentru turiştii de «sea-sand-sun» care alegeau în trecut ţări din Mediterana, iar Prahova a fost asaltată datorită accesibilităţii mari faţă de capitală”, a precizat Bulai.

Efectele pandemiei asupra turismului, în general, şi mai ales asupra turismului de afaceri se vor resimţi până în 2023, după anumite scenarii, astfel că este necesară dezvoltarea turismului de plăcere, mai puţin afectat de criza sanitară, cu accent pe natură, aer liber, ecoturism, dar şi pe cultură, welness şi tratament, vizită la rude, consideră profesorul.

Cum se poate îmbogăţi oferta?

Direcţiile principale ar fi amenajarea zonelor naturale cu potenţial pentru activităţi de loisir – drumeţie, cicloturism, kayak, echitaţie, pescuit de agrement etc. în Delta Jijiei, Platoul Repedea, Codrii Iaşilor, Valea Prutului, Valea Siretului, Dealul Mare-Hârlău, dar şi reamenajarea şi extinderea parcurilor urbane şi a unor păduri-parc în vecinătatea oraşelor Iaşi, Hârlău, Paşcani, Târgu Frumos. De asemenea, o altă direcţie ar fi consolidarea ofertei de vizitare (ghizi, orar previzibil, activităţi educative) a obiectivelor turistice din zona Hârlău-Deleni-Cotnari şi din zona centrului urban al municipiului Iaşi sau promovarea unor sate pitoreşti, cu arhitectură tradiţională şi mod de viaţă autentic rural, în comunele Dobrovăţ, Mădârjac, Popeşti, Bivolari, Deleni, Vlădeni, Şipote, şi susţinerea dezvoltării unor infrastructuri de cazare sustenabile în aceste teritorii. Nu în ultimul rând, susţinerea reabilitării marilor conace din judeţ şi integrarea lor în circuitul turistic şi comunitar, inclusiv prin festivaluri culturale: conacele Cantacuzino-Deleanu din Deleni, Cantacuzino-Paşcanu din Cepleniţa, P.P. Carp din Ţibăneşti, Negruzzi din Voineşti, Rosetti-Catargiu din Răducăneni, Palatul Cantacuzino din Paşcani”, a detaliat Mihai Bulai pentru „Ziarul de Iaşi”. 

 

 

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Rivalităţi globale (I)

Lucian DÎRDALA

Rivalităţi globale (I)

Astăzi, indiferent dacă vorbim de relaţia SUA - Rusia sau de cea între SUA şi China, toată lumea are scenarii de victorie, în caz de război, chiar şi în ipoteza în care s-ar ajunge la o folosire limitată a armamentelor nucleare.

opinii

Inteligenţa politehnică

Florin CÎNTIC

Inteligenţa politehnică

A trecut insuficient comentat un excepţional interviu pe care Toni Hriţac i l-a luat lui Cristian Tudor Popescu. Cum eu am căzut pe gânduri privindu-l, simt nevoia să scriu.

Despre război şi liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

Despre război şi liceul militar

Eram în clasa a 8-a, când în clasa noastră a venit un maior. Nu-i mai ţin minte numele, probabil că nici nu i l-am cunoscut. Umbla prin şcoli şi recruta elevi pentru a da examen la liceul militar din Câmpulung Moldovenesc. 

Lumini şi umbre în mass-media românească

Alex VASILIU

Lumini şi umbre în mass-media românească

Mai demult am fost surprins auzind opinia hotărâtă a unui fost coleg de redacţie: educaţia, cultura se face în şcoală, acasă, nu la radio şi televiziune, aceste instituţii având doar menirea să informeze, să distreze. 

pulspulspuls

Iată scenariul revenirii lui MRU în politică, prin intermediul unui ocol pe la primăria Iaşului

Iată scenariul revenirii lui MRU în politică, prin intermediul unui ocol pe la primăria Iaşului

Două vorbe despre MRU şi şansele sale la cea mai înaltă funcţie în târg, dragi telespectatori, vorbe care s-au desprins din luările de cuvânt ale participanţilor la şcoala politică de vară de pe Bahlui, care a avut loc săptămâna trecută, seara, pe răcoare, pe terasa unei cunoscute berării din târg. 

Caricatura zilei

Rafila și pastila

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.