Licenţele de traseu pentru transportul public judeţean, atribuite prin hotărâre a CJ

Senatorii au decis în această săptămână ca licenţele de traseu pentru transportul public judeţean de persoane să fie atribuite prin hotărâre a consiliului judeţean.

Potrivit propunerii legislative a senatorului PSD Darius-Bogdan Vâlcov, aprobată de plenul Senatului, consiliile judeţene sunt obligate să înfiinţeze autorităţi judeţene de transport prin care să asigure, să organizeze, să reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciului de transport public de persoane prin servicii regulate, desfăşurat între localităţile judeţului, inclusiv în cazul în care acestea au înfiinţat o asociaţie de dezvoltare comunitară, precum şi să înfiinţeze societăţi de transport public judeţean de persoane prin curse regulate necesare, dacă acestea nu există.

"În cazul transportului public judeţean de persoane realizat prin curse regulate, licenţele de traseu se atribuie prin hotărâre a consiliului judeţean, pe baza propunerilor autorităţii judeţene de transport", se arată raportul întocmit propunerii de lege de Comisia pentru administraţie publică.

Senatul a adoptat, în calitate de Cameră decizională, şi proiectul care vizează modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Potrivit raportului Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, "proiectul de lege are ca obiect de reglementare analiza situaţiilor personalului militar clasat inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militare, în urma afecţiunilor fizice dobândite în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, să se încadreze sau să se reîncadreze la cerere, în instituţiile militare de care aparţin, în funcţii militare sau civile prin ordin al conducătorilor instituţiei".

Necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri de sprijin şi de compensare a riscului la care se supun militarii este justificată, în opinia iniţiatorului, de situaţia socială în care se află militarii răniţi în timpul sau în legătură cu sarcinile de serviciu.

Şi iniţiativa legislativă privind adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării comunităţilor sărace a primit un vot favorabil în plenul Senatului.

Propunerea de lege prevede crearea cadrului naţional instituţional şi legislativ în vederea susţinerii comunităţilor sărace şi a grupurilor vulnerabile.

În acest sens, iniţiatorii propun înfiinţarea grupului de lucru pentru comunităţile sărace, structură fără personalitate juridică, în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, precum şi crearea instrumentului pentru facilitarea accesului comunităţilor sărace la fondurile structurale, cu rolul de a pune la dispoziţia comunităţilor sărace resursele financiare necesare asigurării cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri structurale.

Senatorii au mai adoptat iniţiativa legislativă ce vizează completarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari în sensul stabilirii în sarcina administratorului de imobile a obligaţiei de a informa trimestrial proprietarii cu privire la situaţia financiară a asociaţiei de proprietari.

Prin introducerea noii prevederi în legea menţionată, administratorii aduc la cunoştinţă, trimestrial, proprietarilor din cadrul asociaţiei de care răspund, printr-o formulă aleasă de către proprietari (e-mail sau în scris), situaţia financiară (situaţia facturilor, a conturilor bancare, dobânzile aferente conturilor deschise, plăţile salariale, restanţe la facturi, situaţia lucrărilor angajate din punct de vedere financiar), sub semnătura administratorului, a preşedintelui şi a cenzorului).

Plenul Senatului a adoptat, de asemenea, propunerea legislativă care modifică Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului în sensul că nu se vor mai percepe taxe sau tarife pentru avizarea documentelor iniţiate de autorităţile şi instituţiile publice în acest domeniu.

Iniţiativa de lege, propusă de senatorul social-democrat Bogdan Darius Vâlcov, şi amendată în Comisia pentru administraţie publică, prevede că "avizarea documentaţiilor de interes general – toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului iniţiate de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice se face fără perceperea de taxe şi/sau tarife".

Senatorii au adoptat şi proiectul de lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum şi pentru stabilirea altor măsuri.

Iniţiativa legislativă îşi propune instituirea unei proceduri administrative prealabile care să determine revocarea măsurii provizorii de indisponibilizare a bunurilor supuse confiscării, în vederea evitării unor măsuri ireversibile prin valorificarea imediată a bunurilor de consum alimentar cu grad înalt de perisabilitate.

De asemenea, au fost extinse categoriile de produse exceptate de la valorificare.

În această săptămână, Senatul a respins cererea preşedintelui de reexaminare a Legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, cerere în care şeful statului susţine necesitatea de a fi păstrat reprezentantul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) în plenul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Senatorii au admis însă în forma iniţială proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Potrivit cererii de reexaminare, preşedintele României consideră, printre altele, necesară păstrarea reprezentantului ARB în plenul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, precum şi includerea unui reprezentant al SRI.

Pe de altă parte, Comisia pentru buget-finanţe şi Comisia juridică consideră că ARB este o entitate privată care reprezintă interesele instituţiilor de credit din România iar includerea acesteia în plenul Oficiului ar putea genera conflict de interese.

Proiectul legislativ care îşi propunea modificarea Legii administraţiei publice locale în sensul extinderii competenţei preşedinţilor de consilii judeţene în ceea ce priveşte numirea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local a fost de asemenea respins de Senat, în calitate de Cameră decizională.

În proiect se preciza, ca o completare adusă articolului 104 (referitor la atribuţiile consiliului judeţean) din legea administraţiei publice locale, că, "în exercitarea atribuţiilor, preşedintele consiliului judeţean numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean".

Senatul a respins şi iniţiativa legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Potrivit raportului celor două comisii, propunerea legislativă "nu respectă dispoziţiile art.111 (alin.1) din Constituţia României, republicată, în sensul analizării unor eventuale implicaţii bugetare, care ar fi impus solicitarea unei informări la Guvern".

Senatul a respins şi iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Potrivit iniţiatorilor, Grupul statelor împotriva corupţiei (GRECO), înfiinţat în 1999 de Consiliul Europei şi care are ca obiect îmbunătăţirea capacităţii membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei, a examinat legislaţia a 46 de state membre, inclusiv a României, făcând o serie de recomandări în sensul modificării Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Aceste recomandări constau, în principal, în întărirea cooperării şi coordonarea eforturilor la nivel operaţional şi executiv între Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Curtea de Conturi, Administraţia Fiscală şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), mărirea sancţiunilor aplicabile în conformitate cu legea menţionată şi conferirea către AEP a întregii responsabilităţi a monitorizării.

În privinţa finanţării partidelor politice din România, GRECO "constată cu satisfacţie procesul angajat să modifice legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi sprijinul acordat de Parlament pentru acest proces".

"Dacă s-ar adopta, modificările ar umple o serie de lacune identificate în Raportul de Evaluare. În special, publicul va avea acces la situaţiile financiare anuale ale partidelor politice", punctau iniţiatorii. (Agerpres)