Microparticule de plastic au fost descoperite în ţesutul muscular al peştilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

duminica, 09.05.2021

Microparticule de plastic au fost descoperite în ţesutul muscular al peştilor

GALERIE
perste
  • perste
- +

Unele dintre primele cercetări asupra modului în care microplasticul afectează speciile de peşti din Noua Zeelandă au dezvăluit că microparticulele de plastic îşi pot croi drum prin mucoasa intestinală ajungând în ţesutul muscular al peştilor, a anunţat Institutul Naţional de Cercetare a Apei şi Atmosferei din Noua Zeelandă (NIWA), relatează Xinhua.

Experimentele efectuate de două masterande de la NIWA şi de la programul de studii postuniversitare în domeniul cercetării zonelor de coastă şi marine al Universităţii din Auckland au relevat că unele specii de peşti din Golful Hauraki ingeră mai multe microparticule de plastic decât altele, însă aproape 25% dintre peştii studiaţi prezentau microplastic în intestine.

Microplasticul este definit ca fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm lungime, fie fabricate astfel, fie derivate din materiale plastice mai mari care s-au dezintegrat. Identificarea microparticulelor de plastic în eşantioane de intestin de peşte necesită echipamente de laborator specializate şi anumite protocoale pentru ca toate celelalte surse potenţiale de contaminare să poată fi eliminate.

Cititi si: Poluarea cu plastic în Oceanul Atlantic, mult mai gravă decât s-a crezut iniţial

În cadrul studiului, Devina Shetty s-a concentrat asupra a şase specii de peşti care se găsesc în mod obişnuit în Golful Hauraki. Microplasticul a fost identificat la 70 din 305 de exemplare de peşti din mai multe specii, inclusiv la calcan.

''Rata de ingestie mai ridicată la calcani ar putea fi cauzată de faptul că microplasticul se acumulează în sedimentele marine, care constituie o mare parte din dieta lor comparativ cu alte specii, sau s-ar putea explica prin faptul că probele de calcan au fost obţinute din portul Waitemata, mai aproape de Auckland, ca sursă potenţială de microplastic'', a explicat ea.

Veronica Rotman s-a concentrat asupra peştelui grenadierul albastru (hoki) de pe Coasta de Vest a Insulei de Sud, Strâmtoarea Cook şi Chatham Rise. Unul sau mai multe fragmente de microplastic au fost găsite în stomacul a 95% din cei 60 de peşti examinaţi, 90% dintre particulele identificate fiind fibre.

Rotman a finalizat, de asemenea, un experiment de zece săptămâni în acvariu în care peşti snapper au primit o dietă care includea microplastic pe bază de polistiren, în concentraţii diferite. Ea a descoperit că peştii hrăniţi cu o concentraţie mai mare de microplastic prezentau un risc mai mare de a avea astfel de fragmente în ţesutul muscular alb.

Rotman a observat, de asemenea, modificări inflamatorii, vasculare şi structurale semnificative la nivelul intestinului, chiar şi în condiţii de aport redus de microplastic - ''relevant pentru mediu'' - ceea ce sugerează că leziuni similare se produc în sălbăticie. Afectarea la nivelul intestinelor s-a agravat proporţional cu nivelul concentraţiei de microplastic, 60% dintre peştii cu aport ridicat prezentând modificări semnificative.

Deşi aceste leziuni intestinale nu au condus la efecte semnificative asupra dezvoltării şi mortalităţii în cadrul experimentului de zece săptămâni, ele demonstrează că microparticulele de plastic au efecte negative considerabile asupra peştilor care le ingerează.

Darren Parsons, cercetător la NIWA şi Universitatea din Auckland, care a supravegheat proiectele, a declarat că există un singur studiu anterior privind efectele microplasticului asupra speciilor de peşti din Noua Zeelandă şi a precizat că aceste cercetări oferă o perspectivă valoroasă asupra a ceea ce a devenit o problemă care stârneşte îngrijorare.

''Microplasticul se găseşte în toate oceanele lumii, chiar şi în Antarctica, şi reprezintă o ameninţare unică pentru vieţuitoarele marine'', a subliniat Parsons. Între 60% şi 90% din deşeurile care se acumulează în zonele de ţărm, ori la suprafaţa apei şi pe solul marin sunt alcătuite din plastic.

În fiecare an, aproximativ 8 milioane de tone de plastic ajung în ocean - echivalentul deşeurilor dintr-o maşină de gunoi deversate în mare în fiecare minut - potrivit unui raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). UNEP a lansat în 2017 campania Clean Seas, privind mările curate, pentru a impulsiona eforturile la nivel global de luptă contra materialelor plastice de unică folosinţă şi a ''microbeads'', particule de plastic folosite în general în produsele de igienă sau în cosmetice.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Bravo autorităților locale care au ținut gol Spitalul Mobil de la Lețcani!

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.