„Ziarul de Iaşi” a luat legătura cu dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, pentru a înţelege: cum dezvoltă o pneumonie, care sunt cauzele şi tratamentele şi în ce condiţii poate provenienţa ei fi „misterioasă”?

„O pneumonie virală nu poate fi tratată cu antibiotic”

Dr. Florin Roşu explică faptul că pneumonia poate avea două cauze: virală sau bacteriană. În momentul de faţă, trecând printr-un sezon al virozelor, cea mai des întâlnită cauză pentru pneumonii este cea virală. Cum se întâmplă, pas cu pas: dacă o persoană care suferă de o viroză respiratorie o ignoră şi nu ia paşii corespunzători pentru a se trata la timp, viroza în sine poate să se transforme într-o pneumonie, cu forme mai grave şi riscuri mai mari, chiar vitale.

Iar reacţia românilor, în general, de a lua antibiotice nu va avea niciun efect asupra unei pneumonii cauzate de un virus, nu de o bacterie.

„Trebuie să facem această separare: o pneumonie virală nu poate fi tratată cu antibiotic. Într-adevăr, în unele cazuri, infecţiile virale se suprainfectează şi bacterian, dacă diagnosticul nu e precoce şi tratamentul nu e iniţiat la timp. Dar tratamentul cu antibiotic trebuie iniţiat doar la momentul oportun, doar de către un medic, iar în general, o pneumonie dacă este tratată la timp şi corespunzător consumul de antibiotice poate fi prevenit”, a precizat dr. Florin Roşu.

El a punctat faptul că, în momentul de faţă, cel mai bine dacă am putea să determinăm virusul care a cauzat viroză ce a dus la pneumonie pentru fiecare persoană. Dar determinarea în sine este un complexă şi dificilă, mai ales fiindcă, spune medicul, sunt peste 200 de patogeni în circulaţie, în momentul de faţă, dintre cei cunoscuţi, care pot să determine o viroză respiratorie. Viroză care, dacă nu tratată corespunzător, se poate transforma într-o pneumonie virală.

„Pneumonia nu e contagioasă”

„Pneumonia nu este contagioasă, nu putem vorbi de aşa ceva, este absurd”, a precizat dr. Florin Roşu, detaliind etapele îmbolnăvirii. Întâi apare o răceală, o viroză, dacă nu e tratată la timp şi cum trebuie atunci ea evoluează. Virusul sau bacteria vor ajunge la căile respiratorii inferioare, la plămâni, şi atunci cauzează pneumonii şi bronhopneumonii. Acestea sunt disfuncţii respiratorii importante, care pot duce şi la deces în cazul persoanelor cu sistemul imunitar deficitar, cu precădere nou-născuţii sau vârstnicii.

„Poţi lua viroza, virusul care a determinat apariţia pneumonii, de la o persoană bolnavă. Iar patogenul respectiv cu care intri în contact poate sau nu să îţi provoace o agravare, o pneumonie. E vorba de transmitere prin acele picături Flügge, care nu se observă cu ochiul liber, ce provin din salivă şi secreţii eliminate când tuşim, strănutăm sau vorbim. De aceea este bine să purtăm mască de protecţie în momentul în care suntem bolnavi sau ne simţim răciţi”, a mai precizat specialistul.

Un semn al pneumoniei: tusea care nu cedează, întâi seacă apoi productivă

Diagnosticul de pneumonie se pune după o examinare clinică şi paraclinică. Dincolo de rezultatele de laborator, dr. Florin Roşu spune că este important ca pacientul să aibă semne clare, precum insuficienţă respiratorie, oboseală, tuse care în primă fază a fost seacă şi ulterior a devenit productivă. El recomandă medicilor, în general, să folosească stetoscopul pe astfel de pacienţi, pentru că el indică dacă un pacient respiră normal, dacă sunetele sunt în regulă, dacă e afectat unul sau ambii plămâni. Iar un alt pas comun este examenul imagistic: radiografia pulmonară.

„Riscurile cele mai mari acum sunt la copii şi la bătrâni. La copii pentru că au un sistem imunitar deficitar, care nu este încă competent imunologic, iar vârstnicii pentru că au co-morbidităţi şi sistemul imunitar, cu vârsta, are de suferit. În consecinţă, această luptă organismul împotriva bolii este destul de acerbă şi se întâmplă, de multe ori, ca din nefericire boala să câştige”, a punctat dr. Florin Roşu.