Soluția propusă de Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat ar fi implicarea medicilor de familie în vederea testării pentru hepatită B, C şi HIV, acest lucru fiind posibil prin alocarea unui fond special.

”Ideea implicării medicilor de familie în testarea hepatitelor B și C și a HIV mi se pare una extrem de fezabilă și foarte utilă. Să știți că în toate țările europene civilizate se întâmplă acest lucru. Este mult mai simplu să mergi la medicul tău de familie să soliciți o astfel de testare, în loc să te prezinți direct în unitatea de primire urgențe (UPU). Pe de o parte, timpul de așteptare al pacientului se limitează, pentru că el poate fi programat pentru astfel de situații și nu trebuie să aștepte, iar pe de altă parte UPU-urile nu ar mai fi sufocate de persoane care, de fapt, nu reprezintă urgențe. Îmi amintesc că am fost la Spitalul Metropolitan din Londra și acolo, în UPU, era afișat timpul maxim de așteptare: 23 de ore și 43 de minute. Și nimeni nu comenta. Pentru că, la fel ca la noi, nimeni nu stătea: se acorda asistență medicală în funcție de urgența fiecărui pacient. De aceea, oamenii trebuie să înțeleagă cu adevărat rolul și importanța medicului de familie care poate rezolva mare parte din problemele cu care se prezintă la noi pacienții în UPU”,  a explicat Șef lucrări Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.

Specialiștii infecționiști spun că prin implicarea medicilor de familie ar putea crește rata de depistare pentru hepatită B şi hepatită C şi HIV. Acest lucru ar însemna ca în doi, maximum trei ani, fiecare medic de familie să poată testa toate persoanele înscrise pe lista sa, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate.  

Cu atât mai mult, cu cât ”aceste trei virusuri au la îndemână terapii cât se poate de eficiente. Pentru virusul hepatitic C avem terapii (…) care îndepărtează virusul din organism. Pentru virusul hepatitic B în ultima vreme s-a obţinut vindecarea funcţională, ceea ce este un lucru deosebit de important. Pentru HIV avem modalitatea de a face pacientul nedetectabil şi, ca atare, netransmisibil”, a menționat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel.

Inițiativa președintelui Comisiei pentru Sănătate din Senat vine pe fondul strategiilor globale privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizația Monială a Sănătății care urmăresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virală B și C până în 2030.

În contextul în care, la nivel global, 350 de milioane de oameni trăiesc cu hepatită virală cronică, iar mai mult de 1,1 milioane de vieți se pierd în fiecare an din cauza hepatitei B și a hepatitei C.

Practic, în lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de secunde. 

Peste 8.000 de noi infecții cu hepatita B și C apar în fiecare zi, adică peste 5 infecții în fiecare minut, se menționează pe site-ul DSP Iași.
.
În România, Institutul Național de Sănătate Publică este partener în Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” Iași, proiect care asigură testarea pentru hepatita B, D și C în patru regiuni ale țării: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, precizează același site.

”Evident că testări pentru hepatitele B și C și pentru HIV se fac în mod curent la Spitalul de Boli Infecțioase. Cu atât mai mult cu cât aici se inițiază tratamentul și, ulterior, supravegherea  acestor pacienți. Avem Laboratorul de biologie moleculară care permite monitorizarea viremiei în infecțiile HIV, VHC și VHB. În acelaşi timp permite și monitorizarea eficienței terapiei antiretrovirale. În ce privește infecția HIV, Spitalul de Boli Infecțioase este Centru Regional de Monitorizare HIV-SIDA, supraveghind starea de sănătate și evoluția persoanelor infectate cu HIV din toată regiunea Moldovei. Dar noi nu putem testa toată populația Moldovei. De aceea, implicarea medicilor de familie în testarea acestor virusuri ar fi extrem de binevenită, cu stabilirea unui buget care să acopere această activitate medicală. Este important să se aloce un fond special pentru aceste testări. Sper să se găsească aceste resurse financiare. Clar, nu trebuie transformat sistemul medical într-un business mercantil, pentru că suntem cu toții de acord că sănătatea nu are preț dar, din nefericire, are buget”, a conchis Șef lucrări Dr. Florin Roșu.

În demersul lor, partizanii acestui proiect spun că România a fost prima ţară din lume care a asigurat accesul neîngrădit la terapie antiretrovirală pacienților cu HIV, în 2001. “Dacă s-a putut în 2001, nu văd de ce nu s-ar putea face în 2023 – 2024”, a spus Prof. Adrian Streinu-Cercel.

Acesta consideră că aceste virusuri ar trebui să reprezinte un întreg în cadrul unui program naţional de sănătate publică, deoarece afectează pe toată lumea direct sau indirect.

Din 2022, persoanele din România fără asigurare de sănătate au acces gratuit la testare și tratament pentru hepatite virale și HIV.

“Persoanele neasigurate beneficiază de aceleași servicii ca și persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C și/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor naționale de sănătate sau a programelor terapeutice derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, prevede un amendament introdus în forul legislativ.

Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale trebuie asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat de Ministerului Sănătăţii, sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).