Din raţiuni de asigurare a protecţiei contribuabililor şi a sănătăţii finanţiştilor, în contextul unei crize sanitare căreia nu-i întrezărim încă finişul, ANAF a trebuit să vină cu mai multe măsuri. De pildă, la nivelul diverselor structuri ale sale au fost fixate ”punctele cheie şi activităţile care necesită un flux continuu, precum şi numărul de personal necesar pentru asigurarea acestora, respectiv 15% din totalul angajaţilor ANAF, de exemplu la ghişeul unic, trezorerie, registratură, asistenţă contribuabili, relaţii publice etc.” (Raport de activitate al ANAF pentru Sem. I/2020, https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_activitateS1_11122020.pdf).

Apoi ”întâlnirile cu participare extinsă de la nivelul instituţiei s-au realizat în sistem video conferinţă, iar delegaţiile/deplasările angajaţilor au fost suspendate…” (Idem). Nu a întârziat nici stabilirea activităţilor şi identificarea salariaţilor care îşi pot desfăşura activitatea la distanţă. Spre a face posibilă soluţionarea de la distanţă a solicitărilor contribuabililor, nu mai puţin de 900 de inspectori fiscali ”au primit drepturi de acces de la distanţă (tablete) la bazele de date necesare unor activităţi specific.” (Idem). Toate acestea au fost asociate implementării semnăturii digitale calificate, facilitându-se vizibil activităţile în legătură cu eliberarea certificatelor de atestare fiscală, rambursări de TVA, inspecţie fiscală etc. Evident, sub incidenţa măsurilor de tipul arătat au intrat şi activităţile de control fiscal – inspecţia şi antifrauda fiscală. E bine de spus că şi cu pandemie ori fără pandemie, derularea la distanţă a unor asemenea activităţi se impune a fi extinsă în viitor.

Plecând de la mersul lucrurilor pe acest plan în ţările UE, ANAF ne pune deja în gardă: ”Perspectivele pentru anii următori sunt de a limita controalele la sediile contribuabililor şi de a realiza aceste tipuri de controale de la distanţă…” (Idem). Dar să vedem care sunt rezultatele telecontrolului fiscal într-o perioadă de trei luni (cu măsuri de tipul amintit), raportat la o perioadă similară, caracterizată de normalitatea românească bineştiută. Mai exact, avem în vedere unele date cuprinse în Buletinul statistic fiscal nr. 3/2020, elaborat de ANAF (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Buletin_statistic_fiscal3_09122020.pdf). Din perspectiva (des)creşterii economice, amintim că în trim. III/2020, PIB s-a contractat – în termeni reali – cu 6%, comparativ cu trimestrul similar din anul 2019.

Privitor la inspecţia fiscală, comparând datele recent raportate pentru trim. III/2020 cu cele aferente trim. III/2019, constatăm, de pildă, că numărul de verificări efectuate a scăzut de la 12.964 la 8.792 (cu 32,2%). Cu toate acestea, obligaţiile suplimentare stabilite nu au scăzut prea mult – doar de la 1.111,4 mil. lei la 1.085,1 mil. lei (cu 2,4%). Numărul amenzilor aplicate decade cu o treime – de la 934 la 670, iar valoarea amenzilor aplicate s-a redus de la 2,7 mil. lei la 1,6 mil. lei. Sesizările penale au cunoscut o scădere cu aproape o treime, de la 198 la 136. Valoarea prejudiciului stabilit aferent sesizărilor penale nu a trecut de 125,7 mil. lei în trim. III/2020, după ce în trimestrul III/2019 atinsese nivelul de 264,8 mil. lei. În aceeaşi perioadă, în cazul DGAF (https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/dgaf-la-bani-publici-marunti–274925.html), numărul de controale efectuate s-a redus la jumătate: 13.191 în trim. III/2019, 6.867 în trim. III/2020; cam în aceeaşi proporţie a scăzut şi valoarea amenzilor aplicate: de la 65 mil. lei/trim. III/2019 la 31,7 mil. lei/trim. III/2020. Cu aproape 60% a scăzut numărul suspendărilor de activitate dispuse (178/75).

Apoi, în trim. III/2020 s-au mai întocmit doar 36 sesizări penale, faţă de 56 în trim. III/2019. Ceea ce remarcăm, în final, este că valoarea prejudiciului stabilit aferent sesizărilor penale rămâne destul de mare – 171,4 mil. lei/trim. III/2020. Deşi aflat în scădere faţă de ceea ce s-a raportat pentru trim. III/2019 (255,5 mil. lei), un asemenea prejudiciu este asociat automat fraudei fiscale constatate. Ori însumat cu ceea ce s-a constatat în trim. III/2020 de către inspecţia fiscală (125,7 mil. lei), înseamnă că dimensiunea fraudei fiscale constatate tinde către 300 mil. lei. Adică, în medie, într-o lună din plină pandemie, bugetul statului este fraudat cu cca. 100 mil. lei. Sau, într-o afirmaţie mai analitică, avem o fraudă fiscală depistată care se cifrează la peste 3 mil. lei/zi. Valoare incomparabil mai mică faţă de cea a fraudei fiscale nedepistate, care erodează ceas de ceas, prin opera a sute de făptuitori, bugetul consolidat al statului.