O simulare publicată în urmă cu câteva zile pe baza alegerilor locale din 27 septembrie arată că PNL ar urma să deţină o majoritate fragilă în Parlament după scrutinul din 6 decembrie. Potrivit analizei realizate de Agenţia de rating politic, liberalii vor obţine 159 de mandate (49 la Senat, 110 la Cameră), PSD - 144 de mandate (44 la Senat, 100 la Cameră), USR PLUS - 50 (15 la Senat, 35 la Cameră) şi Pro - ALDE - 41. Ar mai intra la limită, în Legislativ, PMP, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale. Cel mai probabil, potrivit proiecţiei, viitorul guvern va fi susţinut de o coaliţie ce va fi formată din trei, maximum patru partide, din care nu vor lipsi PNL şi USR PLUS, eventual PMP şi UDMR.

În toate scenariile, PNL va fi partidul care va stabili regulile în Parlament, iar PSD va fi lăsat în opoziţie. Mă rog, aşa zice statistica. Pentru că dacă aruncăm un ochi pe listele cu candidaţii eligibili propuşi de liberali, observăm că social-democraţii au toate motivele să rămână optimişti. Patru foşti miniştri din guvernele Dragnea şi Ponta vor reprezenta din decembrie PNL în Parlament. Lor li se vor alătura cel puţin alţi zece traseişti notorii, cu pedigree din zona „ciumei roşii”, aleşi care i-au jurat credinţă lui Dragnea în timpul ultimului mandat. Asta la o primă strigare, inventarul făcut de presă în primele ore după publicarea listelor. E de aşteptat ca printre viitorii parlamentari PNL să se regăsească mult mai mulţi foşti pesedişti sau sinecurişti care s-a bucurat de favorurile PSD/ALDE/Ponta în decursul anilor. Cu alte cuvinte, dincolo de cifrele seci, majoritatea parlamentară va rămâne la fel de volatilă ca în ultimul mandat, cu un uşor avantaj pentru PSD. Ludovic Orban, sau cine va fi premier din partea PNL în viitorul executiv, va tremura la fiecare moţiune de cenzură. Sau nu va tremura, dacă nu cumva asta se urmăreşte. O refacere în doi-trei ani a USL, sub un alt brand, de dragul interesului naţional, cu traseiştii politici pe post de liant. Naraţiunea nici nu-i greu încropit: Ciolacu nu-i Dragnea, microbiologul de „renume mondial” Rafila nu-i medicul cu „mitralieră” Rădulescu.

Simularea publicată de Agenţia de rating politic pleacă de la premise unor similitudini între votul la locale şi cel de la scrutinul parlamentar. Dar pandemia ar putea să dea peste cap aceste calcule. Pe 27 septembrie a existat o mobilizare la urne numai în circumscripţiile în care a existat o miză reală pentru electorat de a schimba sau a menţine guvernarea locală. Or, această tensiune politică în rândul alegătorilor, care de obicei trimite PSD în opoziţie, pare că s-a evaporat. „Atmosfera” de azi seamănă destul de mult cu alegerile generale din urmă cu patru ani, când, după încărcătura emoţională generată de tragedia de la Colectiv prin care PSD a pierdut puterea, alegătorii au tras aer în piept şi s-au culcat pe-o ureche. Nu este exclus ca, pe fondul unui dezinteres masiv la urne, PSD să obţină un număr de mandate sensibil mai mare decât cel estimat pe baza voturilor de la locale. Şi atunci nici „mama” alianţei cu USR PLUS, PMP şi UDMR nu va oferi PNL liniştea necesară să guverneze. În toate cazurile, liberalii vor fi nevoiţi să conducă ţara cu „complicitatea” tacită sau explicită din partea PSD, cam la fel cum se întâmplă şi acum.