Seceta face ravagii în judeţul Iaşi. Condiţiile meteo nefavorabile din acest an au afectat extrem de puternic culturile, fermierii ieşeni arătând că mii de hectare cultivate cu grâu şi porumb, dar şi cu floarea-soarelui, sunt în mare parte compromise. În aceste condiţii, agricultorii sunt îngroziţi şi se uită neputincioşi cum munca şi investiţiile lor sunt practic distruse. Aceştia spun că nici noile culturi nu se pot semăna din cauza lipsei de apă, avertizând că seceta prelungită este pe cale să provoace un adevărat dezastru. „Cu excepţia comunei Cristeşti, de pe toate UAT-urile s-au primit înştiinţări referitoare la culturi de primăvară afectate de secetă”, ne-a transmis Gabriel Hoha, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi.

Mulţi dintre fermierii ieşeni raportează pierderi ale producţiei şi de 90%. Un exemplu vine de la inginerul agronom Radu Dumitraşcu, un agricultor din comuna Golăieşti care dispune de o suprafaţă cultivată de circa 260 de hectare, în mare parte cu porumb, grâu şi floarea-soarelui. „Anul acesta cel mai afectat a fost grâul şi porumbul. La grâu avem un procent de calamitate de 75%, iar la porumb de aproape 90%. Acum suntem în plină recoltare la floarea-soarelui şi urmează să pregătim terenul pentru grâu, cum putem, dar dacă nu plouă, iar vor fi probleme. Deficitul de apă cred că este de peste 300 de litri în momentul de faţă, trebuie foarte multă apă ca să pornim un an agricol nou”, susţine fermierul Radu Dumitraşcu.

Aflat zilele trecute într-o vizită de lucru la Iaşi, ministrul Agriculturii a promis despăgubiri şi subvenţii pentru agricultori. Însă, dacă ajutoarele de la stat nu vin cât de curând şi nu vor fi suficiente, mulţi se vor vedea nevoiţi să îşi abandoneze afacerile, pentru că nu mai au cu ce să le susţină, atrag atenţia fermierii. „Sperăm că despăgubirile pe suprafaţă despre care vorbea ministrul se vor da, altfel fermierii, aşa cum sunt şi eu vom fi nevoiţi să reducem suprafaţa pe anii următori sau să închidem afacerea. Nu ai cum să rezişti dacă nu se investeşte în irigaţii şi în metode de concentrare a apei. Ce ne-ar putea scoate din încurcătură pe viitor, pe lângă ploaie, ar fi implementarea unor metode noi de a lăsa apa în sol cât mai mult, tehnologii moderne. De exemplu, sunt molecule care se încorporează în sol şi păstrează apa de 10 ori mai bine faţă de mediul normal. Moleculele absorb într-un timp foarte rapid apa şi o eliberează foarte greu şi doar la nevoie. Mai sunt şi particule de condensare care se pot împrăştia în atmosferă, provocând ploaia artificial, dar acestea sunt metode costisitoare, pe care nu şi le permit toţi agricultorii”, ne-a explicat agronomul.

El mai arată că întârzierile de plată cu subvenţiile şi „toţi bănuţii care se promit în campaniile electorale” de cei aflaţi la conducerea ţării, bani care se dau „când au ei timp” reprezintă un lucru foarte grav. „Noi avem termene de plată, promisiuni, angajamente făcute şi ne sunt impuse tot felul de dobânzi dacă nu le respectăm”.

În context, Gabriel Hoha a transmis pentru „Ziarul de Iaşi” că, pe plan local, atât DAJ Iaşi, cât şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Iaşi au prioritizat evaluările la fermierii care au fost nevoiţi să recolteze mai devreme culturile de primăvară, amintind şi că, la nivel naţional, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit deja sumele cu care vor fi despăgubiţi fermierii afectaţi de secetă. „De asemenea, MADR alocă bani europeni pentru dezvoltarea sistemelor de irigaţii din România”, asigură Gabriel Hoha.