Prăpăd pe ogoarele judeţului. Fermierii au pierderi și de 90% din recoltă
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Prăpăd pe ogoarele judeţului. Fermierii au pierderi și de 90% din recoltă

GALERIE
seceta, recolta
  • seceta, recolta
- +

Sunt fermieri care spun că au pierdut 90% din cultura de porumb şi 75% din cea de grâu. “Deficitul de apă cred că este de peste 300 de litri în momentul de faţă, trebuie foarte multă apă ca să pornim un an agricol nou”, ne-a declarat inginerul agronom Radu Dumitraşcu, care cultivă 260 de hectare la Golăieşti

Seceta face ravagii în judeţul Iaşi. Condiţiile meteo nefavorabile din acest an au afectat extrem de puternic culturile, fermierii ieşeni arătând că mii de hectare cultivate cu grâu şi porumb, dar şi cu floarea-soarelui, sunt în mare parte compromise. În aceste condiţii, agricultorii sunt îngroziţi şi se uită neputincioşi cum munca şi investiţiile lor sunt practic distruse. Aceştia spun că nici noile culturi nu se pot semăna din cauza lipsei de apă, avertizând că seceta prelungită este pe cale să provoace un adevărat dezastru. „Cu excepţia comunei Cristeşti, de pe toate UAT-urile s-au primit înştiinţări referitoare la culturi de primăvară afectate de secetă”, ne-a transmis Gabriel Hoha, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Iaşi.

Mulţi dintre fermierii ieşeni raportează pierderi ale producţiei şi de 90%. Un exemplu vine de la inginerul agronom Radu Dumitraşcu, un agricultor din comuna Golăieşti care dispune de o suprafaţă cultivată de circa 260 de hectare, în mare parte cu porumb, grâu şi floarea-soarelui. „Anul acesta cel mai afectat a fost grâul şi porumbul. La grâu avem un procent de calamitate de 75%, iar la porumb de aproape 90%. Acum suntem în plină recoltare la floarea-soarelui şi urmează să pregătim terenul pentru grâu, cum putem, dar dacă nu plouă, iar vor fi probleme. Deficitul de apă cred că este de peste 300 de litri în momentul de faţă, trebuie foarte multă apă ca să pornim un an agricol nou”, susţine fermierul Radu Dumitraşcu.

Aflat zilele trecute într-o vizită de lucru la Iaşi, ministrul Agriculturii a promis despăgubiri şi subvenţii pentru agricultori. Însă, dacă ajutoarele de la stat nu vin cât de curând şi nu vor fi suficiente, mulţi se vor vedea nevoiţi să îşi abandoneze afacerile, pentru că nu mai au cu ce să le susţină, atrag atenţia fermierii. „Sperăm că despăgubirile pe suprafaţă despre care vorbea ministrul se vor da, altfel fermierii, aşa cum sunt şi eu vom fi nevoiţi să reducem suprafaţa pe anii următori sau să închidem afacerea. Nu ai cum să rezişti dacă nu se investeşte în irigaţii şi în metode de concentrare a apei. Ce ne-ar putea scoate din încurcătură pe viitor, pe lângă ploaie, ar fi implementarea unor metode noi de a lăsa apa în sol cât mai mult, tehnologii moderne. De exemplu, sunt molecule care se încorporează în sol şi păstrează apa de 10 ori mai bine faţă de mediul normal. Moleculele absorb într-un timp foarte rapid apa şi o eliberează foarte greu şi doar la nevoie. Mai sunt şi particule de condensare care se pot împrăştia în atmosferă, provocând ploaia artificial, dar acestea sunt metode costisitoare, pe care nu şi le permit toţi agricultorii”, ne-a explicat agronomul.

El mai arată că întârzierile de plată cu subvenţiile şi „toţi bănuţii care se promit în campaniile electorale” de cei aflaţi la conducerea ţării, bani care se dau „când au ei timp” reprezintă un lucru foarte grav. „Noi avem termene de plată, promisiuni, angajamente făcute şi ne sunt impuse tot felul de dobânzi dacă nu le respectăm”.

În context, Gabriel Hoha a transmis pentru „Ziarul de Iaşi” că, pe plan local, atât DAJ Iaşi, cât şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Iaşi au prioritizat evaluările la fermierii care au fost nevoiţi să recolteze mai devreme culturile de primăvară, amintind şi că, la nivel naţional, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a stabilit deja sumele cu care vor fi despăgubiţi fermierii afectaţi de secetă. „De asemenea, MADR alocă bani europeni pentru dezvoltarea sistemelor de irigaţii din România”, asigură Gabriel Hoha.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Armistiţiu ca să ce?

Cosmin PAȘCA

Armistiţiu ca să ce?

Propunerea unui armistiţiu este un semn de disperare din partea PNL. Un indiciu în plus că Iohannis şi Cîţu au aruncat ţara într-o criză politică fără să aibă un plan B, că baronii liberali joacă de două luni la cacealma, improvizează soluţii ca să câştige timp şi să se agaţe de putere.

Filmuletul zilei

opinii

O poveste (nebună) victoriană

Codrin Liviu CUȚITARU

O poveste (nebună) victoriană

Scriitorii sunt, din ce în ce mai mult, „regizorii” unor filme cu intrigi şocante, derulate, dinamic, în imagini pe hârtie, imagini creionate prin complicitate cu abilităţile onirice ale „consumatorului”, adică ale cititorului însuşi. Intervalul epic a ajuns spaţiul de desfăşurare a unor blitzkrieg-uri devastatoare cu imaginaţia celui de dincolo de fila cărţii.

Arta surâsului

Nicolae TURTUREANU

Arta surâsului

Această încercare de portret, săvârşită de mine în urmă cu cinci ani, şi reluată aici şi-acum, s-a vrut o punere în lumină a Vioricăi S. Constantinescu (27 mai 1943 - 22 oct. 2021). Pentru că Viorica însăşi emana lumină. Asta nu-i o metaforă (răsuflată), ci chiar modul de-a fi al unei fiinţe empatice, solare, exclamative şi interogative cât să nu tulbure „corola de minuni a lumii” celuilalt. A acceptat spontan să colaboreze la „Cronica veche”, bucurându-ne paginile cu traducţiuni şi comentarii „din lumi ce vorbeau în versuri”. Într-o vară şi într-o doară, mi-a spus (telefonic) că are o casă cu grădină, la Agapia, se duce să se odihnească în raiul acela. Îmi place să cred că-i tot acolo.

Instabilitatea politică şi performanţa economică

Alin ANDRIEȘ

Instabilitatea politică şi performanţa economică

Instabilitatea politică este considerată de economişti un factor care afectează negativ economia. Instabilitatea politică este definită în studiile economice ca fiind probabilitatea ca un guvern să fie demis şi înlocuit cu un alt guvern din cauza conflictelor sau a competiţiei vehemente dintre diferiţi politicieni sau partide politice.

pulspulspuls

Tot despre mâini înfinpe-n gât la partidoi: ce are nea Măricel şi n-are nea Vasile?

Tot despre mâini înfinpe-n gât la partidoi: ce are nea Măricel şi n-are nea Vasile?

Stăteam aseară la filosofat câte-n lună şi-n stele cu amicul Archibald Tănase, om cu doftorat magna cu lăute în sforăraie politică de Bahlui, iar la un moment dat, de la Prolegomenele lui Kant şi Zarathustra lui Nietzsche, am început a analiza, în context, şi oareşce psihologie socială legată de feţele unora sau altora de prin politichia locală. 

Caricatura zilei

Mall

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.