Dispozitivul a devenit o extensie a vieţii lor, oferindu-le acces instant la informaţii, divertisment şi interacţiune socială virtuală, după cum susţine chiar psihoterapeutul Raluca Gînju din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iaşi.

„Din păcate, da, întâlnesc astfel de situaţii la cabinet. Folosirea excesivă a acestor dispozitive a deschis poarta spre riscuri majore – izolarea şi pierderea contactului direct, real, autentic cu oamenii din jur. Riscul este cu atât mai mare în cazul tinerilor pentru că socializarea şi interacţiunile umane joacă un rol fundamental în modelarea personalităţii şi în înţelegerea relaţiilor. Practic, tinerii trăiesc astăzi într-o lume în care arta conversaţiei se redefineşte prin mesaje scrise şi apeluri video, într-o lume în care emoţiile sunt, de multe ori, reduse doar la nişte emoticoane”, a declarat aceasta.

Prea multă tehnologie poate degrada sănătatea mintală 

În opinia specialistului, preţul plătit pentru această schimbare a fost mult subestimat.  „Spun asta pentru că izolarea socială şi dependenţa excesivă de mediul virtual sunt doar vârful icebergului. La baza lui stau problemele de sănătate mintală: depresia, anxietatea, atacurile de panică, agorafobia (teama patologică de spaţii deschise), fobia socială”, a menţionat Raluca Gînju.

La toate acestea se mai adaugă căutările specifice vârstei, căutări legate de găsirea sensului vieţii, şi atunci lucrurile pot deveni extrem de dificile pentru tineri.

„În tot acest context, cred eu, rolul părinţilor, al specialiştilor în sănătate mintală (psihologi, psihoterapeuţi, consilieri şcolari, medici psihiatri), dar şi al societăţii deopotrivă este esenţial în a-i ghida spre un echilibru sănătos între tehnologie şi conexiuni umane autentice, în a-i ajuta să-şi găsească busola interioară. Promovarea şi practicarea de către noi toţi a activităţilor care presupun contact fizic şi interacţiune directă, cum ar fi sportul, voluntariatul, activităţi de dezvoltare personală sau simpla petrecere a timpului cu prietenii în afara mediului online, sunt esenţiale pentru dezvoltarea lor holistică”, a adăugat psihoterapeutul.

Cât de mult contează contactul uman

Raluca Gânju a trecut în revistă principalele  beneficii ale relaţionării nemediate de tehnologie: dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale (interacţiunea faţă-în-faţă oferă tinerilor oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile sociale, precum empatia, rezolvarea conflictelor şi gestionarea emoţiilor); construirea relaţiilor autentice (contactul uman direct facilitează formarea şi consolidarea relaţiilor autentice, în timp ce conversaţiile online pot oferi comoditate şi acces rapid la comunicare, întâlnirile faţă-în-faţă permit o conexiune mai profundă şi mai autentică, aceste interacţiuni sunt esenţiale pentru stabilirea legăturilor emoţionale puternice şi pentru dezvoltarea unui suport social solid). Apoi, învăţarea abilităţilor de comunicare (comunicarea reală oferă tinerilor oportunitatea de a-şi îmbunătăţi abilităţile de comunicare verbale şi non-verbale. Interacţiunile personale îi ajută să înveţe să-şi exprime mai bine ideile, să interpreteze mai precis emoţiile celorlalţi şi să fie conştienţi de limbajul corpului).

Mai departe, contactul uman vizează, din nou, menţinerea unei sănătăţi mintale (păstrarea unor conexiuni umane autentice şi trăirea experienţelor în lumea reală sunt factori indispensabili pentru sănătatea mintală şi emoţională a tinerilor), dar şi creşterea stimei de sine (interacţiunea directă oferă oportunitatea de a-şi valida abilităţile şi de a-şi dezvolta încrederea în propriile capacităţi).

Astfel, telefoanele mobile sunt un instrument puternic al societăţii moderne, dar importanţa contactului uman autentic şi echilibrul în utilizarea tehnologiei sunt fundamentale pentru dezvoltarea sănătoasă. Este esenţial să se găsească un echilibru între conectivitatea digitală şi conexiunile umane reale pentru a oferi tinerilor o bază solidă pentru viitorul lor social şi emoţional, este concluzia psihoteraputului Raluca Gânju.