Raportul GRECO: România a implementat nesatisfăcător reformele în justiție

Raportul a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, însă, la fel ca în alți ani, a întârziat avizul autorităților române pentru publicarea lui.

În Raportul de Evaluare făcut public în 22 ianuarie 2016, GRECO a formulat 13 recomandări privind România. În Raportul Interimar de Conformitate, GRECO a concluzionat că patru (recomandările v, vii, x şi xii) au fost implementate satisfăcător. Trei recomandări (ii, viii şi xi) au rămas parţial implementate, iar şase (i, iii, iv, vi, ix şi xiii) au rămas neimplementate. La acestea, au fost adăugate alte cinci recomandări.

GRECO concluzionează în actualul raport că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra şi una din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc.
Concret, recomandările v, vii, x, xii, precum şi recomandarea iv din Raportul ad-hoc au fost implementate satisfăcător sau tratate într-o manieră satisfăcătoare. Recomandările ii, viii, xi, precum şi recomandările i şi ii din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân parţial implementate, iar recomandările i, iii, iv, vi, ix, xiii, precum şi recomandările iii şi v din Raportul ad-hoc conform Regulii 34 rămân neimplementate.
Referitor la membrii Parlamentului, de la Raportul Interimar de Conformitate, nivelul de implementare a înregistrat o evoluţie minoră cu privire la renunţarea la solicitarea informală ca organele de urmărire penală să transmită întregul dosar în cazul efectuării urmăririi penale cu privire la un ministru sau fost ministru care este, totodată, şi membru al Parlamentului. Altfel, nivelul implementării rămâne neschimbat, cu doar două recomandări implementate, din cele nouă. Având în vedere importanţa acestor recomandări, din perspectiva prevenirii corupţiei în rândul membrilor Parlamentului, este necesară luarea unor măsuri mai hotărâte pentru a aborda aceste recomandări pendinte.
Referitor la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate referitoare la sistemul de justiţie penală din România (2017-2018) şi a deciziei GRECO de a aplica procedura ad-hoc, GRECO recunoaşte că au fost luate unele măsuri şi că sunt în curs mai multe iniţiative promiţătoare, care au potenţialul de a rectifica multe dintre deficienţele pendinte. A fost elaborat un nou proiect de Lege privind statutul magistraţilor din România, aflat în prezent în consultare publică. Acesta preconizează o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte etc. Acest proiect de lege vizează, de asemenea, răspunderea judecătorilor. Ca aspect negativ, este încă aşteptată o consolidare a rolului CSM în acest proces, în timp ce implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte rămâne considerabilă în detrimentul independenţei judiciare. De asemenea, rămâne de clarificat dacă au fost stabilite criterii obiective şi clare de promovare în funcţii a judecătorilor şi procurorilor, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.

Mai mult, pe hotnews.ro