Însă, spun specialiștii, dacă se raportează cantitatea folosită de antimicrobiene la biomasă (umană sau animală), România se situează pe locul 2 în UE (după Franța) la consumul de antimicrobiene pentru populație (155,8 mg/kg de biomasă în 2021) și pe locul 13 la consumul la animalele crescute pentru hrană (59 mg/kg).

În acest context alarmant, recent, Ministerul Sănătății a introdus o nouă reglementare privind eliberarea antibioticelor în farmacii, motivată de autorii proiectului prin “situația îngrijorătoare” din România în privința consumului de medicamente și a rezistenței la antimicrobiene (RAM), care “necesită măsuri urgente”.

Specialiștii spun că rezistența la antimicrobiene este o amenințare serioasă pentru sănătatea publică și animală. În fiecare an, RAM provoacă circa 35.000 de decese în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European (UE/SEE) și reprezintă o povară semnificativă pentru sistemele europene de sănătate, costurile fiind evaluate la 11,7 miliarde de euro pe an, conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Înainte de descoperirea antibioticelor, acum aproape un secol, mulți oameni mureau din cauza unor infecții bacteriene minore. De atunci, milioane de vieți au fost salvate datorită antibioticelor, iar speranța de viață a crescut peste tot în lume. Mai mult, folosirea antibioticelor la animale a sporit producția de hrană. Însă folosirea extinsă a antibioticelor a generat, în timp, rezistență la antibiotice, care a devenit o amenințare serioasă la adresa sănătății publice”, a explicat Conf. Dr. Gabriela Tătărîngă, farmacist primar, Președinte al Colegiului Farmaciștilor din Iași.

Un  raport realizat de mai multe agenții europene și publicat în februarie anul acesta arată situația în statele membre ale UE privind consumul de antibiotice și riscul de rezistență la antimicrobiene (RAM).

Agențiile europene implicate au ajuns la concluzia că situația menționată este una din problemele majore de sănătate publică care a fost identificată în ultimele decenii și anume rezistența bacteriilor la diverse clase de antibiotice. Acest fenomen este într-o evoluție galopantă, într-un total dezechilibru cu obținerea altor medicamente care să combată aceste bacterii. Cu alte cuvinte, fenomenul de rezistență al bacteriilor devansează capacitatea cercetătorilor de a obține într-un ritm rapid antibioticele necesare distrugerii acestora.

Potrivit raportului, utilizarea unor grupe importante de antibiotice, cum ar fi carbapenem, cefalosporinele de generația a 3-a și a 4-a și chinolonele, este asociată cu rezistența la aceste antibiotice în E. coli la oameni.

De asemenea, utilizarea chinolonelor, polimixinelor, aminopenicilinelor și tetraciclinelor la animalele folosite pentru hrană este asociată cu rezistența la aceste antibiotice care apare în bacteriile E. coli la animale.

În plus, raportul a identificat o legătură între rezistența bacteriană la oameni și cea de la animalele folosite pentru hrana oamenilor.
În acest context, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și-a manifestat îngrijorarea afirmând că dacă vom continua să consumăm antibiotice în ritmul actual, Europa se poate confrunta cu o revenire la epoca de dinaintea antibioticelor, când o infecţie bacteriană obişnuită, ca pneumonia, ar putea însemna condamnarea la moarte.

”Acest lucru înseamnă că tratamentul cu antibiotice pentru fiecare pacient  trebuie  să se facă doar  în baza unei antibiograme care ne arată  antibioticele și concentrația minimă inhibitorie (CMI) la care  bacteria respectivă este sensibilă dar și antibioticele la care este rezistentă. Să știți că, din păcate, uneori, la raportul de gardă, colegii mei prezintă cazuri în care, potrivit antibiogramei, unii pacienți sunt rezistenți la toate antibioticele. În astfel de cazuri încercăm să găsim o combinație de antibiotice care să ne asigure acel CMI care poate salva viața pacientului, însă, alteori, oricât am încerca, acest lucru nu este posibil și acei pacienți se pierd. Și este păcat să plătești cu viața pentru un consum haotic de antibiotice”, menționa în decembrie anul trecut Șef lucrări Dr. Florin Roșu, medic primar Anestezie Terapie Intensivă, manager al Spitalului de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva”, Iași.

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7% din total europeni) care s-au tratat cu astfel de medicamente în ultimul an recunosc faptul că au luat antibiotice fără recomandarea unui medic. Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în mod inutil: 20 % din antibiotice au fost luate pentru gripă sau răceală iar 7 % dintre persoane le-au luat fără rețetă medicală.

O statistică publicată de Ziarul de Iași în noiembrie 2020, menționa că, ”în fiecare an, moartea a 33 000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie”. Informația a fost furnizată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, și s-ar fi putut traduce prin faptul că la fiecare patru zile câte un avion cu 330 de călători s-a prăbușit și nu s-a înregistrat niciun supraviețuitor. O tragedie care, din fericire, nu este reală dar care, din nefericire, arată că, la fiecare patru zile, peste 330 de persoane se ”prăbușesc” fără nicio șansă, pentru că au dezvoltat rezistență la antibiotice și nu mai răspund la tratament.