Caută 
6 MIN
Comisia Iordache a modificat articolul privind abuzul în serviciu, astfel încât infracţiunea nu mai există dacă funcţionarul „fură“ în interesul unui terţ. „Dacă ai săvârşit infracţiunea pentru un prieten şi l-ai îmbogăţit cu milioane de euro din bani publici e în regulă“, explică un deputat USR. Dragnea este principalul beneficiar al modificării. Funcţionarii publici nu mai au voie să-i numească „penali“ pe cei cu probleme în justiţie.
Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat, ieri, modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Astfel, infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. Amendamentul PSD a fost aprobat cu 13 voturi „pentru“, 7 voturi „împotrivă“ şi o abţinere.
„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă“, se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.
„Scapă, nu doar Dragnea, ci mulţi funcţionari“
Prin redefinirea abuzului în serviciu şi prin reducerea pedepselor, Comisia Iordache îl ajută pe liderul PSD, Liviu Dragnea, să scape de acuzaţiile de complicitate la abuz în dosarul angajărilor fictive, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Astfel, fapta de abuz este penală numai dacă, atenţie, este făcută cu scopul de a obţine „pentru sine, soţ, rudă, sau afin până la gradul al II lea inclusiv, un folos patrimonial“. Or, Dragnea este acuzat că pe vremea când fosta soţia conducea Direcţia de protecţie a copilului Teleorman a angajat fictiv două membre de partid. Or, acestea nefiind rude cu Dragnea iar liderul PSD n-a obţinut folos patrimonial, acuzaţia de abuz în serviciu nu se mai susţine potrivit noii reglementări.
Dacă va fi adoptată în acestă formă şi întră în vigoare, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz deoarece se aplică legea mai favorabilă. În acest dosar, liderul PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, dar decizia nu este definitivă.
„Scapă, nu doar Dragnea, ci mulţi funcţionari. S-a modificat întregul text, mesajul e «dragi tineri, nu mai citiţi, învăţaţi, plecaţi afară». Dacă nu se dovedeşte că ai săvârşit infracţiunea pentru tine şi ai făcut-o pentru un prieten şi l-ai îmbogăţit cu milioane de euro din bani publici e în regulă. E bătaie de joc“, a spus parlamentarul USR Stelian Ion în cadrul dezbaterilor.
DNA: Vor fi închise multe dosare de corupţie
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a transmis, ieri, că procurorii au analizat impactul pe care îl vor avea modificările aduse abuzului în serviciu stabilind că numeroase dosare vor fi închise ca urmare a intervenirii prescripţiei. Modificările „aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege“, susţin procurorii care afirmă că o largă categorie de fapte vor fi dezincriminate.
Potrivit DNA, în cursul anului 2017, procurorii au dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi pentru săvârşirea a 215 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.
„Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obţinerea unui folos personal, astfel încât includerea condiţiei suplimentare ar putea avea ca efect dispunerea de soluţii de achitare în toate dosarele cu care a fost sesizată instanţa pentru săvârşirea acestei infracţiuni, inclusiv în situaţiile unde s-au dispus deja condamnări definitive. Similar, vor fi adoptate soluţii de clasare în dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Astfel, indiferent de gravitatea încălcării legii sau de cuantumul prejudiciului, faptele funcţionarilor publici nu vor mai atrage răspunderea penală“, se arată în comunicatul DNA.
Potrivit DNA, spre exemplu, „fapta funcţionarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziţie publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcţionarul acţionează cu intenţia de a încălca legea şi chiar dacă aceste fapte pot produce consecinţe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, aşa cum există numeroase exemple în practica judiciară“.
De asemenea, aceştia afirmă că cerinţa ca prejudiciul să fi fost constatat în mod definitiv prin act al organului competent restrânge şi mai mult sfera potenţială de aplicare a infracţiunii şi încalcă mai multe prevederi constituţionale.
„Prin introducerea unei asemenea condiţii în conţinutul infracţiunii se creează premisele ca efectuarea actului de justiţie să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârşit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiţionată de existenţa unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influenţa acestui ministru. Singurul organ competent să constate elemente de fapt care intră în conţinutul unei infracţiuni este instanţa de judecată. Numai judecătorul, analizând probele administrate şi făcând aplicarea legii, poate stabili în mod definitiv dacă o anumită faptă a produs sau nu un prejudiciu, iar acest raţionament nu poate fi condiţionat de existenţa unui act administrativ anterior hotărârii judecătoreşti“, mai spun procurorii.
În plus, potrivit sursei citate, reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute pentru infracţiune va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie a răspunderii penale, de la 8 ani la 5 ani.
Închisoare pentru cei care-i numesc „penali“ pe „penali“
Tot ieri, Comisia Iordache a decis modificare articolului 277 din Codul penal privind compromitea intereselor justiţiei, astfel că la propunerea deputatul UDMR Marton Arpad divulgarea de informaţii confidenţiale dintr-un dosar se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
De asemenea, dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
Dacă funcţionarul public se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca şi cum acesta ar fi fost condamnată riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă declaraţia se face în numele unei autorităţi publice pedeapsa se măreşte cu o treime.
În plus, Comisia Iordache a decis modificare articolului 269 din Codul penal referitor la favorizarea făptuitorului. Astfel, Comisia a decis că favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte, în condiţiile în care forma actuală a articolului prevede că favorizarea săvârşită de un membru de familie se pedepsea indiferent de gradul de rudenie.
Cei care ar putea scăpa de dosare, în afară de Dragnea:
1. Sevil Shhaideh, trimisă în judecată în Dosarul Belina
2. Mihnea Costoiu, trimis în judecată în Dosarul Cutezătorii
3. Ioan Lascăr, Macovei Alexandru, trimişi în judecată în Dosarul Barocamera
4. Gabriel Sandu, Claudiu Florică, Dinu Pescariu şi Valerian Vreme, în dosarele referitoare la licenţele Microsoft
5. Nicuşor Constantinescu, fost şef CJ Constanţa
6. Ofiţerii ISU Antonina Radu şi George Matei, trimişi în judecată în Dosarul Colectiv.
7. Cristian Popescu Piedone, fost primar sector 4, trimis în judecată în dosarul Colectiv
